Mes Que D'un Blog

"Gaura Neagra"

2011-08-30T17:36:00.002+03:00

Probabil ca Mass-Media a inceput sa tipe de bucurie atunci cand a fost "alimentata" cu un nou asa-zis eveniment. Nunta lui Cristi Borcea cu aleasa inimii sale a depasit orice stacheta de grobianism. Oriunde dadeam cu telecomanda de pereti, vedeam "dansul ploii" executat de mire in ciuda suporterilor dinamovisti.

Suporteri care pareau o adunatura de "iobagi" ce se uitau cu jind la masa "marelui nobil" al cetatii. Dincolo de tragi-comicul situatiei, Borcea si noua lui sotie pasesc inainte pe un nou drum, vor face din nou "naveta" Bucuresti-Miami, vor lua la rand insulele exotice, actionarul isi va aprinde in continuare linistit trabucul de la buteliile sale, si se va lauda in fata tuturor ca este cel mai "mare dinamovist" in viata!

In urma lui vor ramane sa planga aceiasi fani fanatici, aceia care vor plati sa isi vada favoritii si la bine si la greu, cu transferuri sau fara, iubirea lor ros-alba va ramane la fel de puternica.

Dinamo risca sa ramana doar cu cei doi caini de pe emblema daca va mai tolera megalomania acestui om, care a introdus acest club titrat intr-o mare gaura neagra, si stim ca de acolo nu mai iese nimeni, nici macar lumina.

Conflictul Ideologiilor

2011-08-18T23:14:00.002+03:00

Un meci ce a avut toate condimentele posibile pentru a fi considerat din alta galaxie s-a terminat la fel ca in ultimele intalniri: patetic!

Desi cei mai mari virtuozi ai balonului au reusit sa ne incante cu o prestatie pe masura, meciul s-a sfarsit apoteotic cu "dirijorul" Realului in rolul negativ principal. Gestul de a il lovi pe "Tito" Vilanova face parte deja dintr-o lista lunga plina de "arogante" pe care Mourinho "conducatorul suprem al sporturilor de contact" il face de cand a venit in Spania cu speranta desarta ca suprematia Barcelonei va fi spulberata.

Acesta a ales calea cea mai birjareasca pentru a distruge aceasta suprematie: mai intai prin atacuri mai mult sau mai putin voalate, ironii ieftine, "armarea" proprilor elevi cu diverse procedee "artistice" ce nu au legatura cu fotbalul, si gestul care a distrus definitiv orice urma de moralitate, daca portughezul o mai detinea, este gestul prin care vroia sa arate ca Messi si Dani Alves "miros" a nespalati.

Desigur ca cei doi "put" de un pur talent o stie toata lumea, probabil ca nici Jose nu mai detine dubii dupa acest meci, dar nu vi se pare cunoscut acest gest de mahala? nu degeaba "specialul" este prieten bun cu un alt mare "special" al impresariatului romanesc Giovanni Becali, un veritabil detinator de "flegme" si gesturi de proasta crestere cu predilectie la adresa jurnalistilor Grigorie Cartianu si "Manolo" Terzian.

Cine se aseamana, se aduna, nu degeaba suntem plini de proverbe cand e vorba de firea umana. Purtarea celor de la Madrid are si circumstante atenunante, cand prinzi Barcelona in cel mai slab moment posibil si nu reusesti sa o bati, frustrarea atinge cote paroxistice, daca nu acum, atunci cand? in luna noiembrie cand catalanii sunt in deplinatatea fortelor si a formei fizice?

Pe de alta parte e de plans situatia paradoxala la care a ajuns un club ca Real Madrid, plin de merite sportive dar ramas cu o gaura neagra imensa dupa pierderea "galacticilor" Zidane & Co. care a ajuns sa "cerseasca" castigarea trofeelor prin orice mijloc posibil, luand la carma sa un om lipsit de scrupule si care isi prezinta fiecare realizare doar in interes personal.

Diferenta dintre antrenorii celor doua mari rivale este filosofia si caracterul acestora, daca Pep va ramane in istorie ca un ideolog al filosofiei clubului sau, Jose va ramane doar un simplu "vanator" de trofee la echipele unde a activat. Spiritul de a apartine unei comunitati, unei stari de spirit ii este necunoscuta lui Mourinho care va pleca candva de la Madrid fara urme de regret, asta va trebui sa inteleaga fanii acestui club, fara a avea sentimente pornite din adancul inimii pentru respectiva echipa, un antrenor nu va putea castiga dragostea si respectul suporterilor niciodata. Doar prin bani si prin legatura unui contract nu inseamna ca faci parte deja din istorie, acest loc, trebuie sa il castigi, de cele mai multe ori cu pretul de a fi umil si muncitor, etape peste care antrenorul portughez sare cu nonsalanta.

"Puzzle" mortal

2011-08-13T00:46:00.001+03:00

Cel mai mediatizat transfer al ultimilor ani, revenirea "fiului risipitor" Cesc Fabregas pe Camp Nou s-a produs in sfarsit astazi.

Mutarea ce era asteptata cu sufletul la gura de intreaga suflare blaugrana a avut loc dupa 3 ani plini cu episoade care pareau sa faca parte dintr-un serial interminabil. Serial cu accente melodramatice inspirate din telenovelele sud-americane. Fabregas isi vede visul cu ochii, revenirea in marea familie catalana, de unde nimeni nu mai credea posibil un "come back".

Anuntul oficial va fi facut de abia luni, pentru a nu "agita apele" inainte de primul meci important al sezonului pentru Barcelona, prima mansa a Supercupei Spaniei cu marele dusman de moarte din Madrid.

Desigur despre acest caz a curs rauri de cerneala, aceasta mutare nu mai mira pe nimeni, a fost un film plin de rasturnari spectaculoase de situatie, care te-a tinut mereu in suspans dar care spre final a devenit previzilbil si plictisitor pentru oricine.

Cesc nu a venit la Barcelona ca titular batut in cuie, dar nici rezerva de lux. Pentru privitorii ghiftuiti de bere ai ligii lu' Mitica care nu sunt pusi la curent decat cu miscarile "manageriale" ale patronilor mediocri, acest lucru ar parea ciudat. Obisnuinta majoritatii microbistilor romani care vad doar 11 jucatori batuti in cuie si restul de umplutura, ar cataloga acest transfer ca unul neinspirat din partea unui jucator ce a fost multi ani de zile stimat si respectat la Arsenal Londra.

Barca este un mecanism care are nevoie mereu de piese inedite, inainte de al condamna pe Fabregas cu lustruirea bancii de rezerve, trebuie sa intrebam un om acolo cu o gandire de metronom: Pep Guardiola. Care a amintit inca de la debutul sau de "piesa" lipsa, de care avea nevoie pentru a completa acest "puzzle" mortal de pase.

Aceasta "piesa" a venit cam tarziu ce-i drept, dar niciodata nu este, mai ales cand exista o dorinta enorma din partea ambelor parti pentru a se completa reciproc.

"Succesul" in Romania

2011-08-11T13:48:00.001+03:00

Succesul in Romania, depinde de un singur lucru, daca sti sa il faci bine, reusita este garantata

"Socios" de Romania

2011-08-10T01:25:00.001+03:00

Oare cand parerile suporterilor romani vor conta cu adevarat in vietile echipelor favorite?

Desigur, atata timp cat fotbalul romanesc esto doar "creditat" si nu investit, nu o sa vedem asta niciodata. Cel care "baga" bani, are drepturi depline asupra jucariei sale, va suna cunoscut acest principiu?

Se aplica cu succes in liga noastra mioritica unde fanii romani sunt doar pe post de "figuranti" pe stadioanele din Romania. Atata timp cat sunt cuminti, aplauda echipa favorita, canta si nu cer de mancare, este totul perfect pentru "creditorii" acestui fotbal.

Problemele apar atunci cand acesti fani isi mai striga si ei nemultumirile, cand dorintele lor nici macar nu sunt auzite. Atunci cand acestia platesc un bilet sau abonament au dreptul macar intr-un mod civilizat sa isi exprime indignarea fata de managementul defectuos al conducerii clubului respectiv.

Dar la noi ca la nimeni, probabil ca daca vei vorbi vreodata cu Becali, Borcea sau Copos desprea notiunea de "socios" te va intreba daca este un nou tip de branza, dans sau afacere, nicidecum de dorinta fanilor de a participa activ in viata echipelor mult iubite.

Doar la Petrolul Ploiesit am vazut o asemenea initiativa, destul de timida ce-i drept, dar poate fi un inceput. Cand vor intelege acesti patroni ca doar fanii cunosc cel mai bine ce are nevoie clubul lor si nu altcineva atunci fotbalul romanesc va renaste.

Atunci cand echipele din Romania vor prelua la nivel de suporteri modelele "socios" ale Benficai macar, ca sa nu mai vorbim de cei doi granzi Barcelona si Real, atunci cu siguranta liga lu' Mitica va intra pe un fagas normal, cu relatii normale intre fani si conducere.

Batrana Doamna

2011-08-08T20:38:00.002+03:00

Vom mai boci multa vreme dupa Messi si ai lui? Probabil ca vor trece si aceste preliminarii fara a se intampla ceva notoriu si noi tot cu lacrimi in ochi vom fi. Ne plangem de fapt trecutul, suntem ca o femeie trecuta de prima tinerete, plina de riduri care privindu-se in oglinda nu-i vine a crede ca nu mai atrage pe nimeni.

Incercam sa strigam disperati si sa readucem aminte lumii ca insusi zeul Maradona, candva ne-ar fi platit el insusi poate pentru un meci cu nationala noastra.

Desigur referirea e strict legata de generatia de aur, generatie care ajunsese sa ocupe locul 3 in clasamentul FIFA in anul de gratie 1997. Acum totul ni se pare ca face parte dintr-un trecut indepartat, vremuri de poveste, cu feti-frumosi ce cresteau intr-un an cat altii in 10.

Acum nimeni nu ne mai baga in seama, am ajuns adversar de lux doar pentru inginerii de la San Marino, doar aceia isi mai amintesc ce femeie cocheta era echipa Romaniei odata. Am ajuns sa traim din amintiri si asta fix din vina noastra. Suntem condamnati sa traim vesnic in trecut si sa credem orbeste ca asta ne ajuta si in prezent.

Am ajuns sa "investim" doar in fotbalisti straini de o calitate indoielnica, interesati doar de la ce banca isi pot ridica salariul cu destule zerouri in coada si de tineri "zburdalnici" ce dau fuga in discoteca, plictisiti de povestile "batranei"nationale, care motaie linistita pe scaun, visand la vremurile cand era o doamna de lux in inalta societate.

Viata noastra este un mare "Why"

2011-08-07T18:42:00.004+03:00

Nu vom afla niciodata daca omul, insusi fiinta umana superior-rationala, isi va descoperi vreodata asa zisul "rost". Mereu ne intrebam, ce facem? de ce facem? si mai ales oare de ce e bine sa procedam asa?
Desigur nu vreau sa raspund la niste intrebari existentialiste pe care nici marii intelepti ai acestei omeniri nu au reusit inca sa raspunda. Ma aflu intr-un moment de cumpana, sunt clipele alea in care te bantuie o serie de intrebari mai ceva ca "Fantoma de la opera".
Unul din cei mai buni prieteni ai mei a murit cu aceste intrebari in coltul buzelor, mereu stateam la suete filosofice,si incercam macar sa gasim un raspuns dat de altii, de fiecare data, parca, ne intorceam de unde am plecat.
Era genul rebel, care cateodata nu-i pasa deloc de existanta sa, traia intre vis si realitate, ma intreba mereu...."Mihai, tu sti oare de ce ne luptam noi, aici pe pamant? si de ce trebuie sa o facem?"
Deseori ii raspundeam cu lehamite sau cu o miscare voluntara din umar. Ii admir pe oamenii care se framanta pentru niste ganduri, cu totul diferite, decat a mulor oameni obisnuiti, si chiar a parintilor nostri sau al oricarei rude. De cate ori nu ati auzit din gura celor care v-au dat viata, intrebarile astea gen: "Ce mancam azi?"; "Cum o sa fie azi la servici?" etc.
Fara a minimaliza importanta intrebarilor cotidiene, totusi toti acesti oameni nu se intreaba, de ce trebuie sa faca toate astea? care ar fi scopul final, al tutoror acestor fapte?
Sunt totusi o serie de oameni si chiar in familia voastra, ii gasiti, care va vor raspunde foarte simplu, la toate acestea, fara sa isi bata capul cu ele. Pentru ca asa trebuie, ca asa ne cere societatea, ar spune ei....si eu atunci m-as transforma intr-un veritabil copil "why" dar de ce trebuie? Ca sa murim intr-o zi si iarasi intervine "why-ul".
Nici macar nu stim de ce ne indreptam intr-o directie in viata, pentru ca ne place, automat ar veni raspunsul, dar why? Si tot asa cu intrebarile pana ajung la mama "why-urilor".

Modelul Medias

2011-08-07T02:19:00.003+03:00

De obicei nu ma impresioneaza nimic ce are legatura cu fotbalul romanesc, sau ma rog mai bine zis nu mai ma impresioneaza nimic de mult, sa aud nu stiu ce echipe si pe cati patroni, laudanduse mereu, ca ei fac, dreg, ca vor juca an de an ca Barcelona, si ca vor incerca, mai bine zis sa copieze modelul catalan de succes.
Si mereu vedem cum se dau aceleasi rateuri ca intr-un film cu prosti. Desigur aceste rateuri se dau, pentru ca de fapt, ati ghicit, nu exista nici un proiect in acest sens, doar multa vorbarie. Ca o paranteza singura echipa de fotbal din Europa ce poate emite pretentii in fata Barcei este in momentul de fata Borussia Dormund, campioana Germaniei face un joc sclipitor, "manzii" lui Klopp distrug cam tot ce inseamna fotbal nemtesc la momentul actual cu un joc de pase aproape la fel de ametitor ca al lui Messi & Co. La toate astea mai adaugi un proiect pe teremn lung, cu investii in propria academie de fotbal, plus vechea tactica germana de razboi "Blizkrig" si arta e gata sa explodeze.

Revenind la subiectul meu de azi, din toate echipele romanesti fericite, ca au mai facut un pas in fata, desi, acest pas, ar trebui sa fie unul normal, doar Gaz Metan Medias m-a impresionat, aflata la debutul in cupele europene, echipa meritosului Pustai, a reusit sa produca marea surpriza si sa invinga un adversar cu mult mai puternic, desi vaduvita de aportul celor mai buni jucatori din sezonul trecut vanduti de Mainz pe bani greu, echipa germana, a dominat categoric cele doua intalniri, dar Gazul a rezistat foarte bine, dovedind multa daruire si o unitate de grup, care intr-adevar seamana cu cea a Barcelonei
Plesca & Co au fost singurii care pana acum demonstreaza ca sunt o familie de caractere si ca pot fi un grup foarte unit, o nuca greu de spart chiar si pentru celebra tenacitate germana. Intr-adevar Gazul nu a jucat "tiqui-taka" nu si-a subordonat adversarul, asa cum viseaza unii ciobani, sa creeze doar cu vorba din echipele lor, dar au demonstrat ca se pot apropia de echipa catalana, macar prin forta grupului si prin omogenitate. Jos Palaria!!!

P.S: Razvan Plesca, un portar extraordinar si un om incredibil de modest chiar si dupa ce a adus practic calificarea la Medias, un exemplu de om care nu se da batut niciodata, care lupta pentru a ajunge undeva, desi a fost atatia ani pe banca de rezerve, iata ca la 27 de ani, soarta ii surade si ii poate aduce si o selectie merituorie in echipa nationala. Iata domnilor, ca se poate si prin fapte, nu numai vorbe, exista un om, care trebuie sa urmareasca cu atentie aceasta poveste! Dar cred ca tot cu morile de vant, ne vom lupta.

Un radio pentru sufletul tau. Radio Smile.

2011-08-07T01:57:00.003+03:00

In sfarsit, asteptarea a luat sfarsit, Radio Smile tocmai a vazut lumina zilei, v-am pregatit multe surprize asa cum am promis, piese ale copilariei voastre, hituri actuale si nu in ultimul rand, piese de teatru difuzate in premiera la Radio Smile. Zilele astea voi difuza doar de "proba" pentru a face ultimele reglaje masinariei.
Va astept si pe pagina serverului nostru cu orice fel de mesaje si pareri, acum pe ultima suta de metri: http://radiosmile.listen2myradio.com/
In viitor am de gand sa vin si cu alte surprize, dar voi pastra suspansul pentru mai tarziu.

Un strigat de ajutor!

2011-08-03T20:29:00.004+03:00

informatiile pe care le primim prin intermediul mass-media sunt adesea deformate, durerea nu prea pare durere, bucuria, pare o stare de normalitate, desigur totul face parte dintr-o iluzie, care, absolut normal, ne place sa o gustam din plin, ne complacem in situatia omului care vede ca se poate si mai rau decat in ograda proprie.
Am ascultat, aseara, recunosc, mai mult fortat de imprejurari, cum in fata televiziunii, un grup de pensionari, tristi si deprimati, un veritabil tablou bacovian, asteptau linistiti sa se faca ascultati de cineva din institutie. La auzul cuvantului "jurnalist", au sarit, care mai de care, sa isi spuna necazurile. Am fost intotdeauna un bun ascultator, te frapeaza, insa, durerea, de care te lovesti, si o vezi bine in ochii oamenilor, realitatea care te izbeste si nu te intreaba de sanatate. Oameni care apeleaza la presa, ca la o ultima solutie, pentru a se face auziti, intr-o tara unde politicenii au dopuri in urechi si le scot doar din 4 in 4 ani.
Un tablou foarte trist dar adevarat, doar ascultandu-i, fata lor se lumineaza de un rictus grav si se simt mai bine, in speranta ca, problemele lor fiind auzite, pot fi si rezolvate, mi-as dori sa fie asa, eu nu am facut decat sa transmit mesajul lor ca pe un ultim strigat de ajutor, al unor oameni ce isi mai pun sperantele doar in Cel de sus. Oameni care ti-ar oferi din putinul lor, doar ca sa-i ajuti cu ceva, persoane care chiar trebuie sa plateasca soarele, pentru a il vedea si maine rasarind.

Inca putin.....

2011-08-02T15:41:00.003+03:00

Desigur, nu am reusit inca, din pacate sa finalizez proiectul inceput cu postul de radio, dar sunt pe drumul cel bun, nu mai vreau sa dau un termen anume, dar in curand ii voi taia panglica. Am primit destul de multe recenzii bune cu privire la proiect, recunosc, ca nu prea ma asteptam, si tocmai asta ma motiveaza enorm sa termin in timp cat mai util, pentru a nu insela asteptarile multor oameni de bine.
Nu voi intra in detalii tehnice, cert este ca voi face sa fie ascultat, la o calitate demna de lauda. Oricand astept sugestii din partea voastra, mai ales acum cand lucrez la grila de programe, toate dorintele voastre conteaza, pe mail, Facebook sau Tagged astept orice fel de pareri, opinii sau sugestii legate de ce vreti sa ascultati.
In ultima vreme nu prea am mai avut timp de nimic, desi mi s-au intamplat o multime de lucruri frumoase. Dar despre toate astea, voi reveni cu o alta ocazie.

Schimbareee!

2011-07-15T16:25:00.003+03:00

Daaa doresc o schimbare si la propriu dar si la figurat, cred ca o voi obtine in curand, am fost foarte mult timp ocupat cu un proiect asa ca, imi pot cere linistit iertare celor ce ma asteptau, macar cu cate un gand insirat si scapat din lanturile sclaviei mintii mele.
Am terminat si facultatea, as fi ipocrit sa spun, ca am sarit de bucurie, dar nici nu mi-am ascuns vreo lacrima, pe sub gene, asta nu, ca nu as fi sensibil, dar cu prietenii adevarati ramasi dupa inceheierea acestui proces, stiu, cu siguranta, ca ii voi avea alaturi toata viata.
Voi pregati pentru voi niste surprize, asa ca asteptarile voastre nu vor fi inselate.

In comuniune cu Creatorul

2011-05-21T20:02:00.004+03:00

Cu siguranta ca Dumnezeu exista si se afla langa noi tot timpul, fie ca rigiditatea sufletului ne permite sau nu sa credem. El exista in fiecare strop de ploaie cazut in palma ta, se afla tot timpul in comuniune cu spiritul tau si se gandeste la binefacerea ta, indiferent de modul tau de gandire.
Nu credeam ca o furtuna in parc poate aduce ceva in plus, decat clasica melancolie, dar intrand in Bisericuta de Lemn din parcul I.O.R am simtit o stare de automultumire, ce imi e ca sunt teoretic singur....ce imi e ca am o multime de probleme, toate se vor rezolva la un moment dat, am o incredere fantastica in mine de la o vreme incoace. Am inceput sa gasesc motive sa ma bucur din orice...stiu cui trebuie sa-i multumesc.
Nu trebuie sa ma las doborat de tristete, am descoperit ca nu am motive cu adevarat, toate astea chiar sunt trecatoare si trebuie sa incep sa ma bucur din ce in ce mai mult de lucrurile frumoase din viata mea: familia mea minunata, prietenii mei adevarati care nu m-au lasat la greu vreodata, tuturor acelora care imi doresc binele si mai ales acelora care nu imi doresc, pentru ca ma face sa ma simt un minunat.
Ce conteaza ca nu esti iubit de vreo femeie...pentru ca acolo sus cineva te va iubi mereu!
Cineva m-a convins si mi-a rupt sufletul....

Mi-e dor...

2011-04-27T14:37:00.012+03:00

Ma gandeam ca asta e de abia inceputul invaziei grijilor mele, vor navali ca niste migratori barbari si nu se vor opri pana nu vor dobori edificiul vietii mele. Copilaria, acel paradis pierdut de orice "Adam si Eva" muritor, nu avea cum sa ma ocoleasca si pe mine...oare unde imi sunt dulcile vacante la bunici?....pe un picior de plai, pe o gura de rai....tocmai vazusem niste poze personale din acea perioada, din pacate nu sunt de o calitate buna, pentru a le putea posta aici dar am cateva cu peisajele, fauna si flora acestor meleaguri., insa pentru inceput vreau sa desenez in cuvinte, emotiile, peisajul minunat si o buna parte din parfumul acelor zile caniculare de vara.
Satul bunicilor mei asezat chiar in inima Baraganului, acolo unde eternitatea are locul ei asigurat, desi si aici tehnologia moderna a inceput sa isi faca de cap, va avea intotdeauna pentru mine un aer special...nu pot uita "lunca" cea verde cu mici delurete ce alunecau lin si te indemnau spre visare, santurile sapate din vremea celui de al doilea razboi mondial, peste care pasteau linistite bovinele...troita alba cu inscris latin ce ma fascinat mereu, infipta chiar in mijlocul pasunii si despre care batranii satului spuneau povesti care mai de care mai infricosatoare, pierdute undeva in negura istoriei, istorisiri cu si despre soldati morti, transformati in moroi, ce te faceau noaptea la auzul ceasului cu cuc, ce batea ora fixa sa te cutremuri si sa ridici patura peste cap de frica.

Nu pot uita pasarile bunicii, de care imi facea mare placere sa am grija, cand bunii erau plecati, mustele ce zornaiau lenese la soare in spatele casei, acolo unde faceau "echipa" cu Coliba Unchiului Tom sau Tartarin din Tarascon, cartile copilariei mele. Acolo aveam o bancuta facuta de bunicul, cand ma asezam stiam ca parasesc de bunavoie aceasta lume si intru in cea a muschetarilor, a fetilor-frumosi, a sclavilor negri...stiam ca totul era un vis devenit realitate, meditam cu ochii mintii la acele lumi de basm, privit cu duiosie de Roibu, calutul nostru drag cu coama mandra de print venetian.

Painea calda iesita din cuptorul de pamant al bunicii...stelele si libelulele ce pareau unite pe cerul senin al noptii, atunci cand mancarea sforia linistita sub focul facut din coceni de porumb sau lemne, mirosul mancarii aparte si nerabdarea care imi gadila narile si imi facea ca timpul petrecut cu mingea mea din cauciuc sa para o vesnicie. Vecinele care ma deochiau des si care imi aduceau bunatati facute in casa...doar eram rasfatatul lor!

Capita de fan ce parea ca nu se termina niciodata, sau hambarul plin cu bunatati pentru animalele din ograda, bicicletele dragi ale bunicului, toate astea au insemnat un paradis candva...pierdut din pacate pe vecie....
Bicla cea rosie cu care ma plimbam prin sat, zace undeva mancata de rugina vremurilor, animalutele din curte, ma privesc ca pe un strain...pana si bunica nu mai ma vede cu acea duiosie caracteristica...acum "pusiorul" a crescut mare, asteapta cu totii invitatie de nunta din partea mea...televiziunea prin satelit e o prezenta deja banala, bunicii folosesc mobilele...pana si verisorul meu cel mic, foloseste DVD-playerul cu o usurinta dezarmanta...nu mai e nimic din ce a fost...farmecul a disparut, din an in paste mai trec pe acolo...simt ca nu mai ma regasesc deloc in aceasta noua lume "violata" de globalizare. Mi-e dor....

Hristos a Inviat!

2011-04-24T12:15:00.002+03:00

Ca de obicei in preajma unor sarbatori importante pentru crestinatate, primesc sute de mesaje, care nu fac altceva decat sa imi blocheze telefonul nitel. Nu ma supar, chiar ma flateaza acest lucru, va ganditi la mine, desi "serviciul de redirectionare" a mesajelor este folosit mai ceva ca massurile de pe messenger. Nu ascund faptul ca il folosesc si eu, de altfel, mi-ar lua foarte mult timp, sa scriu tuturor in parte cate ceva.
Desi mesajele in sine nu prea mai au valoarea sentimentala de altdata, acuma la moda sunt celebrele "poeme" cu iepurasul si Hristos de parca, au vreo legatura unul cu altul, am ajuns sa combinam cultura religiei noastre cu traditiile altor tari si nu prea vad bine aceasta treaba.
Imi plac mesajele simple, decat niste "poeme" redirectionate. De altfel nu inteleg un lucru...noi mancam miel (stiu cei de la protectia animalelor, ma vor face un "canibal" fara pic de suflet), il vedem pe saracul iepuras ca pe un "Mos Craciun" cu blana si pe Iisus in rol secundar, pe cuvant ca nu inteleg aceste chestii. Sarbatoarea in sine a trecut in spatele cortinei si asta chiar nu e in regula.
Inca primesc mesaje si tot vor veni pe parcursul acestei zile, vreau sa va multumesc din suflet si sper sa apuc sa va raspund la toti. Paste fericit!

Sperante!

2011-04-20T13:12:00.002+03:00

Este deprimant, sa vezi mereu cupluri care intra in magazin si sa iti dai seama inca de la intrare, ca nu par sa aiba nimic in comun, desigur, poate fi o aparenta, insa de multe ori vad ca nu exista nici macar o potrivire fizica intre ei. De cele mai multe ori vad, barbati chei cu o burta mult mai mare ca a mea, la brat cu vreo femeie frumoasa, atentie! nu sunt niste "cocalari", sau mai vad cate unul mai pitic ca mine de mana cu una mult mai bine dezvolatata ca el, nu vad deloc logica...Astea ar fi lucrurile care ma deprima la serviciu cel mai mult...ca incerc de multe ori sa analizez cauzele esecurilor mele...ce fac ei si eu nu fac?! Ce vorbesc ei?! si eu nu vorbesc?, desigur nu toti au bani sau diversi factori atragatori pentru acele femei, sa nu ne amagim, si totusi unde se rupe lantul? in fine poate o sa gasesc candva acest raspuns.

Lasand la o parte toate aceste frustrari, sunt extrem de fericit pentru surioara mea Pinkye, va avea un bebe, asta e chiar ultima veste buna pe care o aud in ultima vreme....si totusi bate vant de schimbare...in bine chiar...se apropie Pastele, si speranta mea lumineaza parca mai puternic decat in mod obisnuit, sa fi primit eu niste semnale si sa nu le inteleg inca? poate ca asa e, cert este ca ma simt mai bine ca niciodata!

Life Is Beautiful

2011-04-15T22:25:00.003+03:00

E minunat sa constientizezi faptul ca esti un bun sfetnic, sa observi ca in mare parte sfaturile tale chiar dau roade, iti da un sentiment minunat atunci cand poti fi de ajutor cuiva, intrebarea este de ce la tine nu dau nici un rezultat? dar asta e o alta poveste, in cel mai bun caz, il trecem la paradoxuri. Viata e o comedie, de multe ori "low-buget", culmea e ca asta e "condimentul" care ne face sa spunem ca totusi "viata e frumoasa".
Zi de zi ne mai descoperim ceva ascuns in noi, fireste daca ai umor, toate problemele par ca un fulg de nea si o sa-i multumesc mereu lui Dumnezeu pentru acest simt, chiar si in fata unei "amenzi" RATB, e bine sa faci putina caterinca, sa mai ai un fata si un reprezentat "nemancat" al guvernarii Boc, un 335 dornic de circ si show-ul este asigurat. Asa cum am declarat si azi sunt un fel de martir al oropsitilor prinsi cu biletu' necompostat, prefer sa-il denumesc "tinut pentru zile negre" dar chiar asa, bilet original si nu prea "dezviriginat" de nici un compostor.
Cand mi-a cerut sa ma legitimez, m-am uitat nervos spre fata lui, brusc am avut o revelatie si m-am luminat, era un accident genetic, creeat probabil din "amintirile" toxice ale Cernobalului, o sapca de nazist pe cap, o figura de frustrat ce inca locuieste cu "mami" intr-o garsoniera, urmat de o pereche de ochi aflati intr-un scandalos" divort", si despre care sunt sigur ca erau la mare concurenta cu cel dintre Moni si Iri, toate acestea mi-au provocat un hohot de ras aproape isteric, tinandu-mi trena colegii mei: Americanu' si Nicoleta, mi-am dat seama si i-am zis extrem de clar ca aceea presupusa amenda, care vroia s mi-o dea, nu va fi platita niciodata, decat in cel mai rau caz de cel din buletin, presupus de "Accidentul genetic" ca nu fiind persoana mea.
Tot autobuzul a avut o zi superba, tavalindu-se de ras, l-am facut de cacao, toti trei l-am mitraliat cu o serie de epitete si glume cat mai colorate, tot drumul, pana cand "divortul" dintre ochii sai s-a pronuntat si el a coborat linistit, o lectie de tiqi-taka predata puterii condusa de tandemul Boc-Basescu si asa zisilor "subalterni" RATB.
Iata de ce cateodata simt ca dragostea este inutila pentru mine, cand poti gasi atatea momente frumoase si picante si mai stiu un lucru, ca aproape intotdeauna sfaturile mele vor avea efect asupra prietenilor mei si asta ma face sa fiu cel mai fericit cu putinta.

Regrete

2011-04-13T20:51:00.002+03:00

Cred ca este cea mai minunata ura, aceea pe care o simti pentru simplul fapt ca iubesti pe cineva si nu poti scapa de respectiva persoana, din pacate nu am cum sa urasc pe nimeni, motivele sunt lesne de inteles, va las sa ascultati melodia si sa visati!

"Deja-vu"

2011-04-13T16:36:00.003+03:00

Desi sunt putin adormit, imi dau seama si de ce, am zis ca nu e bine lenevind, astepand o noua zi de munca, si sa scriu cateva impresii din perioada asta super aglomerata din viata mea.
Ma deranjeaza in continuare multe chestii, nu voi deschide din nou "pomelnicul" ca nu are sens, nici pe la facultate nu mai imi vine sa dau, am o stare de nepasare totala, in loc sa aud ceva noutati, aud intrebari de gradinita: "cand se da licenta????", "da cate intrebari vor fi???", "da cum se fac temele alea?", ma rog, macar de erau adresate pe rand, da erau implicate intr-un haos total, categoric ca nici nu avea rost sa fiu usa de biserica, pentru ca vroiam sa aud si eu ceva si trebuia sa tip si mai tare, va dati seama ce "salata" a iesit, ca tot imi era dor de liceu, nu stiam ca facem si "dirigentie", poate ca de cand n-am mai venit eu, s-a mai modificat orarul.
Intelegeam daca intreba cineva ce venea din an in paste pe la scoala, dar aceiasi copilasi care vin zilnic pun intrebari, multe din ele cu raspuns, evident pe site-ul facultatii. Si atunci unde e logica?? Nici nu prea mai are rost sa vin, traiesc intr-un "deja-vu" total cand vin prin universitate, mereu aceleasi lucruri care se repeta, aceleasi voci fara inspiratie, aceiasi profesori care invart aceeasi morisca de lectii, care folosesc aceleasi cuvinte, schimband doar ordinea dintre ele...eh...daia am platit o multime de bani, ca sa fac cu totul altceva cand termin studiile...si acum imi dau seama ca totul a fost in zadar, muhamuhaaa, ma intreb oare cine m-a indrumat aici? greu de spus, mai degraba factorii financiari.
Nici macar vremea nu te ajuta, sa te imbie sa mergi cu spor, da ce mai poate fi spus? am tot rasfoit toate ziarele, zilele astea, le citeam absent cu gandul departe, intre existenta confirmata a extraterestrilor de catre FBI si "sechestrul pus pe Marina Dina, de catre iubitul sau, cele doua asa zise stiri pe care le-am retinut, voi ce ati fi ales? corect nici una, cateodata simt si eu nevoia sa ma "prostesc" pe bune si nu doar in aparenta, iata de ce consider acest articol un mic pamflet si trebuie tratat ca atare.

Timpul, acest "hot" cu care "m-am certat"!

2011-04-10T12:01:00.004+03:00

Intr-adevar, timpul extrem de limitat nu mi-a mai permis sa mai scriu ce se intampla cu mine. Cred ca intr-un fel e bine sa te ingropi in munca, uiti de multe lucruri rele care in alte moduri iti mancau gandurile, dar asa, nici macar nu iti amintesti ca au existat vreodata. Parca traiesc o noua existenta, total diferita, ajung la ore tarzii, cateodata ma enervez pe "ora de stingere comunista" a RATB-ului, da ce mai conteaza? cand simti ca faci ceva si te simti apreciat de toata lumea, nu ca nu m-as fi simtit apreciat de multa lume, dar problema era, cat de mult ma apreciez eu pe mine? iata ca mi-a crescut cota cu mult mai mult decat ma asteptam.
Cu noi colegi deja simt ca ma cunosc de o viata, cu unii mai ales, catedoata ma gandesc si eu de unde imi vine energia asta, ca dupa vreo 12 ore de lucru, inca am puterea sa zambesc si sa glumesc, dar asa e, unele lucruri nu se vor schimba niciodata, asta e felul meu de a fi, menit sa faca si cele mai intunecate chipuri sa radieze de fericire, asta imi da un sentiment de implinire, desi daca stau bine sa ma gandesc nici macar 5 % nu m-am descoperit p mine cu adevarat.
Am ajuns deja sa depanam amintiri din copilarie si sa fim noi deja "sufletul petrecerii", cat despre facultatate, ce mai poate fi de spus? nu am mai ajuns pe acolo, intr-un fel pentru unele persoane chiar imi pare rau ca nu am mai venit, dar oricum nu am pierdut ceva ce putea sa faca existenta mea sa atarne de aceea informatie. Unii probabil ca se simteau eclipsati de prezenta mea si acum se bucura ca se pot simti si ei in largul lor, intotdeauna te vor dezamagi oamenii, cat despre scuze, nu le vei auzi niciodata, pentru simplul fapt ca nu ai insemnat nimic, niciodata pentru ei.
Sa nu credeti ca am vrut sa fac un final apoteotic, ci sa subliniez lucrurile pozitive de la servici, dar din pacate, m-am enervat oleaca, numai bine va doresc si va promit ca nu voi disparea complet din "peisaj".

Incertitudine

2011-03-26T07:37:00.005+02:00

Din pacate si aseara am ajuns prea tarziu acasa, fara sa vreau, am neglijat din nou pe toata lumea, m-am apucat de o treaba destul de "dubioasa", nu prea are rost sa spun acuma ce anume, poate la momentul potrivit, ideea e ca ma lupt cu incertitudinea, dusmanul meu de moarte, m-am lovit de niste probleme noi, cu care, de abia, am facut "cunostiinta". M-am simtit inchis si neajutorat in aceasta saptamana, totusi, culmea, perspectivele sunt bune, banii o sa vina, sa spunem una din problemele existentialiste bifate, mai ramane dragostea, totusi hai sa nu zic hop pana nu sar gardul. Responsabilitatatile incep sa ma tina strans de mana, totusi nu vreau sa par prea radical, inceputul e mai dificil, ca oricare altul de altfel. Sper sa nu ma uitati, timpul meu va fi limitat drastic de acum incolo, si ca sa stiti ca am ramas acelasi Mitza, va arat un videoclip ce face furori pe internet in aceste zile, numai bine va doresc!

Aloo, domnu' cand ai de gand sa te indragostesti?! (jurnal)

2011-03-18T18:33:00.003+02:00

Revin pe aici cu cateva vorbe, nu s-a intamplat ceva in mod deosebit, asa cum de obicei imi fac aparitia pe blog, nu vin niciodata ca sa banalizez cu filmulete "unvelible" si nici sa fac politica, exceptiile confirma regula. Sunt de altfel doua chestiuni comode oricarui cititor. De ce sa ma fac simplu? inca de cand eram un junior si imi scriam jurnalul, visam la o noua limba scrisa si conceputa de mine. Desigur in primul rand principalul motiv era unul practic, nedesconspirarea cuvintelor desuete din memorii si intelegerea lor sa apartina doar autorului.
In practica, inventarea unei noi limbi nu este o simpla "reteta", adaugi niste ingrediente, multa dragoste si dupa 5 minute lasate sa fiarba in suc propriu, iese la lumina capodopera. Ar fi incalificabil de simplu, desi dupa atatia ani, daca deschid jurnalul, sunt intampinat de o ceata densa, cuvintele imi suna vagi, ideile vin greu, zici ca e un scenariu scris la o cafea, in joaca.
Mi-am dat seama ca am atins primul scop, adnotarile imi sunt si mie indescifrabile, mai degraba acum trebuie sa i-au lupa din dotare si sa ma transform intr-un "Champollion" modern, expert in traducerile "hieroglifelor" scrise de vechiul meu stilou negru, pierdut astazi, undeva prin negura sertarelor biroului. Mi-am dat seama atunci ca totul se rezuma la niste copilarii fara fond. Debitam banalitatii si aberatii cu carul, in plus eram si indragostit, lucruri care aparent par amorfe, dar unite la un loc, fac loc unei aure speciale la care nici nu visau vreodata.

Probabil in mandria lor acum se cred niste sticle vechi de vin pline de noblete si har, care prin simpla deschidere a dopului, produc impresii de tot soiul. Iarasi fac ce fac si complexitatea ideilor imi tin companie, asta sunt eu,bun de "Dilema Veche" vesnic iubitor de cuvinte, sorbite cu calm si multa placere la lumina veiozei mele.
Totusi nu imi dau seama de ceva... sunt cu lectura la un capitol aparte, imprejurarile prin care am cunoscut-o pe Ea, din creatia acelor idei nu iese la iveala palpabilitatea sentimentelor, cu alte cuvinte nici macar pe mine nu ma face sa tresalt de emotie cand citesc acele fraze, dar pe altul care nu a participat de nici un fel la actiunea acelor timpuri. Am fost prea simplu, nu am dat nici un fel de culoare sentimentelor pe care le-am purtat atatia ani pentru aceea Persoana. Cred ca toate lucrurile consemnate in jurnal erau invaluite cu o doza de naivitate, necesara de altfel varstei aceleia. Desi daca stau bine sa ma gandesc, nu aveam de unde sti cum vor decurge lucrurile, cine ar fi stiut ca atunci ar fi fost singura situatie in care eu si dragostea vom fi prieteni, legatura speciala dintre noi s-a rupt atunci cand mi-am dat seama ca aberatiile de tanar indragostit nu imi vor fi de folos decat la inchis usi in nas, De atunci i-am pus capat jurnalului, intrasem in lumea viselor, a iluziilor desarte, o pierdusem pe Ea definitiv...de ce oare? cred ca nici o intoarcere propriu-zisa in timp a subsemnatului nu poate elucida adevarul.

Deseori credeam ca monopolizez realitatea, ca pot jongla cu ea, asa cum imi doreste inima. Tot atunci credeam ca iubirea in sine e ceva ce il poti gasi la orice "magazin" de vise, Timpul a trecut memoriile s-au incheiat, dragostea si-a luat talpasita din viata mea, au trecut aproape 4 ani...nu am mai reusit sa ma indragostesc vreodata, dupa aceea a fost doar un sir monoton de incercari nereusite, dar am impresia ca m-a intrebat un "feelling" ceva azi? Aloo, domnu' cand ai de gand sa....? hmmm nu te intreaba nimeni, doar niste pitici din creier. Inchid si ultima fila...parca am mai vazut pustii astia undeva?! Sigur va regasiti si voi printre ei.

Totul a fost o iluzie

2011-03-12T20:13:00.003+02:00

Cand simti grijile apasatoare ca o menghina uriasa, presandu-ti tamplele, e clar ca nu mai poti gandi limpede. Totul vine si te urmareste ca o haita infometata de lupi, daca pana acum am stiut intodeauna sa le evit capcana, acum simt de parca am ajuns la capatul tuturor posibilitatilor.
De doi ani incoace ma mint singur si incerc sa evit contacul cu realitatea, construindu-mi un univers paralel, zambitor, teatral si plin de iubire. Pentru mine a existat intodeauna o alta dimensiune, din care dragostea, prietenia si sociabilitatea erau elemente prezente in cel mai profund mod cu putinta. Din pacate, totul este o iluzie si simt cum zilnic edificiul construit cu atata migala se prabuseste ca un castel de nisip.
Sistemul meu de auto-aparare se topeste ca o lumanare ajunsa la final, a trecut deja destul timp de cand mi-am propus ca acest stabiliment construit si fortificat de mine sa fie doar unul temporar. Insa nimic nu mai ma poate salva din gaura neagra spre care ma indrept, nici macar speranta care a incercat in toti acesti ani sa fie unicul lucru pe care ma pot baza din realitatea atemporala.
Nu imi pot da seama unde "s-a rupt filmul", multitudinea de clisee cu care am fost bombardat in acesti 2 ani m-a acaparat total, "Lasa ca o sa fie bine"; "lasa ca o sa intalnesti persoana potrivita", toate acestea servite cu intentii din cele mai bune, au avut un efect invers, distrugandu-mi orice urma de aparenta. Privesc totul cu o detasare neputincioasa, nu mai stiu pe ce drum ma aflu, daca o mai pot lua de la capat, sau daca merita sa incerc salvarea acestei cai. Realitatea cruda m-a invins, pentru prima oara simtul gustul amar al infrangerii, nimic bun nu se mai arata la orizont, durerea si intunericul ma acapareaza incet dar sigur, pana si speranta ma parasit ca o tarfa ce si-a terminat "programul".
Zi de zi mi se servesc portii dureroase de "realitate", ma simt imobilizat ca intr-o camasa de forta, nu le mai pot pune impotrivire nici macar cu gandul, medicamentul dureros ma sufoca....oare cat mai pot rezista? Mi-este teama ca doar singuratatea, care mi-a fost tovarasa atat amar de vreme, mai ma tine de mana si ma incurajeaza pana cand moartea va matura orice urma de existentialitate.

Natalie Grant - Held

2011-03-10T21:26:00.000+02:00

Pentru toti colegii care cautau azi piesa asta superba!

Un milion de zambete

2011-03-10T00:04:00.003+02:00

Mi-as dori sa se potriveasca sufletului meu aceasta piesa, pe care o ascult incontinuu de ceva timp incoace, incat nu m-am mai putut stapani sa nu o postez aici.

Secretul lui Pep

2011-03-09T00:19:00.002+02:00

Supercampioana lui Guardiola şi-a construit în timp un stil inconfundabil şi imparabil, ajuns acum la apogeu.
Cel mai bun fotbal din lume. Des auzită în ultima vreme, această expresie poate fi înlocuită cu un singur cuvînt: Barcelona. Situaţia nu-i deloc forţată. Cu un sistem pe care l-a perfecţionat an de an, formaţia "blaugrana" a ajuns acum la un nivel neatins vreodată de altcineva. Jocul său de pase a devenit letal pentru adversar, printr-o fascinantă circulaţie a mingii. Nici un mecanism defensiv nu-i rezistă, fiecare sfîrşeşte demontat.
Wenger a incercat "sa se inspire de la Mourinho si Cîrțu, Arsenal a bagat "autobaza" in poarta si a sperat la o minune, insa zeul fotbal te pedepseste daca joci teatru, Barca si-a subjugat adversara cu o usurinta dezarmanta, furia catalana s-a aratat in toata splendoarea ei, aceasta minunata echipa a transformat lupta intr-o joaca din care au rezultat faze incantatoare si multe goluri.
Nu sîntem perfecţi", susţine Guardiola. Maşinăria creată de el, ajutată de o mişcare tactică sublimă, tinde însă spre perfecţiune. Cum a ajuns aici? Tot Pep precizează: "Cu multă muncă, ambiţie şi inovaţie".

MODULUL

4-3-3 transformat în 3-4-3
Barcelona continuă să redefinească sistemul 4-3-3. De obicei, porneşte meciul cu acesta, dar îl foloseşte în special cînd mingea se află la adversar. Cînd deţin posesia, oamenii lui Guardiola trec rapid la 3-4-3 prin avansarea la mijloc a celor doi fundaşi laterali, combinată cu retragerea "închizătorului" Busquets. Ultima aşezare îşi are originea în vechiul 3-2-2-3 implementat în anii '30 de tehnicianul englez Herbert Chapman.

GOLUL

Reuşite din toate poziţiile
Echipa marcheaza o multime de goluri fara a juca cu vreun "varf" de careu. Explicaţia: cedarea lui Ibrahimovici la Milan o favorizează. Fără acesta, Messi a primit mai multă libertate de mişcare, iar în spaţiul lăsat liber de suedez atacul devine colectiv. De la mijloc în sus, fie că-i vorba de Xavi, Iniesta ori Villa, toţi "desenează" şi pot apărea la finalizare.

JOCUL

Triunghiuri, rotiri şi pase din prima
Cu presing timpuriu şi defensivă avansată, Barca îşi supune rivala mişcîndu-se mult în teren. Elevii lui Pep alternează repede jocul de pe o parte pe alta a gazonului prin continue "rotiri", cu diverse variaţiuni ce creează superioritate numerică. În rolul "liantului" dintre flancuri intră Lionel Messi. Se apelează la "triunghiuri" în care este implicat cîte un om din fiecare compartiment, punctul terminus fiind în general omul din ofensivă.

"Toţi sîntem conştienţi de privilegiul de a avea şi a vedea această echipă"
Josep Guardiola, antrenor Barcelona

"Pentru Barcelona, nu există cuvîntul imposibil. Deasupra noastră este numai cerul"
Dani Alves, fundaş Barcelona

36 de metri e lungimea medie a Barcelonei (cea mai scurtă din Europa), ceea ce favorizează pasele scurte şi presingul

12 ocazii pe meci îşi creează, în medie, Barcelona

Mai mici, mai uşori, mai buni
Guardiola nu mizează pe fizic. Jucătorii săi sînt "piticii" Europei, dar ei au alte calităţi care transformă Barcelona în echipa cea mai spectaculoasă şi, de ce nu, cea mai bună din lume. Aptitudinile care fac diferenţa sînt patru: 1. Tehnica; 2. Participarea tuturor jucătorilor la manevre; 3. Agilitatea; 4. Rapiditatea pe spaţii reduse.

.

Din cufărul cu amintiri

2011-03-07T22:20:00.006+02:00

M-am întors în timp acum câteva zile, când am vizionat niște poze din liceu, parcă mă despart mulți ani lumina de atunci, s-au schimbat foarte multe lucruri în viața mea, unele cu o viteză uluitoare, altele doar dau această senzație. Nostalgia ma învăluit imediat, deseori am autocontrolul unui om care știe foarte bine să își stăpâneasca orice fel de sentiment, însă nu pot rămâne rece când mă gândesc la năzbâtiile de atunci, acum chiar pare să-mi fi venit mintea la cap, deși chiuleam pe rupte, am știut întotdeauna să mă fac plăcut de profesorii importanți, îndeosebi conducerea școlii.
Știu doamnă directoare că ați ținut la mine, chiar dacă nu meritam mereu, a fost întotdeauna un paradox să îmi dați notă maximă la purtare deși nu aceasta vă era dorința și chiar de nu mi-a plăcut niciodată matematica predata de dvs, tot am reușit să o scot la capăt, vedeți, am fost sincer mereu, și nu îmi voi ascunde niciodata admirația profundă pe care o voi avea mereu față de fosta mea profesoară de limbă română, datorita ei m-am îndragostit iremediabil de jurnalism, și de ceea ce îmi doream să fac în viață.
Anii trec, cu toții am fredonat măcar o dată, ascunzându-ne lacrima ce stătea să cadă, celebra piesă: "Anii de liceu" devenită deja hit național pentru toți liceenii români.
Dar ce mă intrigă personal este faptul că toți compozitorii români au uitat complet de anii din facultate, chiar să nu fi însemnat nimic pentru nici unul? poate pentru mulți a fost o simpla etapă din viață, însă pentru mine va însemna mereu ceva special: oameni deosebiti, lucruri noi si utile descoperite în timp și valabile pentru tot restul vieții.
Eternitatea s-a născut la sat spunea marele Lucian Blaga, personal cred că s-a născut aici în facultate. Sper că nu sunt singurul care crede asta, deși în aceste clipe mă încearca un sentiment de regret pentru aceste câteva luni din ultimul an universitar.

Dincolo de cuvinte

2011-03-05T23:44:00.004+02:00

Nu am început niciodată ceva, fără să termin altceva, cursul gândurilor ce cad de-a valma ca niste stropi de ploaie agasanți ce nu mă lasă să respir.
Sunt parcă secat de amintiri, privind dintr-o existență searbădă toate acele lucruri care cândva mă făceau să privesc zâmbetul ca pe o parte vitală vieții. Ideile mă chinuiesc, trecutul melancolic se evaporă sub respirația unui viitor amenințător.
Vremurile se schimbă, nu mai există nici măcar nimicul care reușea într-un fel sa umple golul unei existențe cotidiene ce nu depașea niciodată sferele normalului, firește, cu toții, tânjim la glorie, la victorii răsunatoare asupra tuturor grijilor, însă ca să reușești îți trebuie ceva mai mult dcât minte și speranță.
Nu trebuie să crezi orbește în ceva, relativitatea faptelor iți demonstrează că va exista întotdeauna o doză de hazard și surpriză, nu mai poți fi sigur de nimic, acum ești, dar mai poți fi sigur că e așa peste cinci minute?
Am constatat cu stupoare că și prietenia este un concept ce nu face excepție de la regulă, poate că nu am făcut din asta un obiect de studiu, dar în timp vei afla că totul face parte dintr-o "piesă de teatru" cu final neașteptat. Trecutul a avut "prieteniile lui"; prezentul vine să le completeze dar viitorul le va spulbera pe toate, nemilos, ca un zeu suparat pe creația sa. Nu vă întrebati de ce...nu are rost, există doar două lucruri peste care nu se va așeza aversiunea vreunui dușman nevazut: dragostea și moartea.

Orient Express

2011-02-27T15:14:00.004+02:00

Am urmarit aseara o poveste minunata, un film care poate intra usor intr-o galerie cinematografica selecta epocii post-decembriste, nu vreau sa fac critica, dar Sergiu Nicolaescu va ramane un "Cronos" al cinematografiei romanesti, indiferent ce ar spune ceilalti.
Va recomand "Orient Express", nobil si aristocratic, o lume de basm transpusa cu o usurinta dezarmanta de marele regizor, el insusi interpret al printului Andrei Morudzi , avand un aer de o noblete epocala, amintind lumii ca nu exista decat doua lucruri: dragostea si moartea.

Masca aparentelor

2011-02-26T13:28:00.004+02:00

Aparentele sunt inselatoare, ca un fir de fum ce strapunge mintea si ochii oricarui muritor, sa privim aparent, a devenit o necesitate, ce privim pe strada, la scoala sau la serviciu, aceleasi priviri de oameni, aceleasi gesturi, uneori ii vezi ca isi poarta crucea cu seninatate, ca stiu sa isi puna cu indemanare "masca" de om fericit, ca stiu sa te faca pe tine insuti sa crezi ca viata e altfel.
Dar exista si o categorie de oameni care nu stiu, nu pot si nu vor sa umble cu "masca" aparentelor pe fata, intr-un fel ii admir desi nu-i ador, oameni carora le place sa se tina de mana cu propriile lor puncte slabe, sa se framante, sa se planga, sa se compatimeasca, din fericire, am indemanarea unui om cu "masca de om neatins de griji, si cat de bine o fac, ma minunez si eu!

Nu vin sa predau lectii filosofice, ci vin sa spun un adevar, cati dintre voi nu sunteti asa? oameni care nu isi pot ascunde slabiciunile, care nu stiti sa zambiti "la comanda" sa radeti cu pofta de parca, viata voastra atarna de un strop de haz, desigur, ma puteti numi un "prefacut" cu acte chiar, numai ca o spuneti din comoditate, e mult mai comod, sa iesi din casa, sa fi tu asa cum esti, trist, abatut, sa astepti compatimire in glasul celor din jur, sa stai cu lacrima pe geana, gata sa cada, la cea mai mica lovitura, sa astepti infrigurat o viata mai buna, sa strangi speranta la piept ca o mama eroina ce isi apara odrasla de oricare rau ce i-ar fura linistea...asa sunteti voi, oameni cu griji si probleme care credeti ca numai ale voastre sunt cele mai mari, care cersiti atentie, si vreti ca noi cei cu "masca" sa va intelegem.

Dar noi stim sa va ascultam, sa va facem ziua mai buna, sa purtam macar pentru cateva clipe crucea ce va apasa sufletul, sa va dam un "calmant" si sa uitati ca problemele exista.
Cineva mi-a dat forta sa va i-au grijile in seama, voi imi vedeti "masca" si spuneti : "Aaa da, lui ii pot spune ce am pe suflet, el e fericit, uite un om fara stres", nici macar nu va puteti imagina ca totul e o aparenta, asta si datorita faptului ca stiu sa ascund ce trebuie ascuns, omenirea are nevoie de oameni ca noi, care in casa suntem exact la fel, tristi, cu ganduri apasatoare, dar care cand iese din casa, isi pun aparentele sa lucreze pentru ei cu o dexteritate nemaivazuta.
Acum probabil ca imi iertati "jocul de teatru", si poate intelegeti ca in sufletul meu o fac inconstient, din reflex aproape, dar asa vad eu viata, un amalgam de vise si aparente.

Poate nu ar fi trebuit sa ma fi desconspirat niciodata, oricum stiu ca nu o sa sesizeze nimeni diferenta, voi fi mereu acelasi om care pare sa plezneasca de iubire, sa imbratiseze lumea intrega pentru o cauza aparent nobila. Dar asta se vede deja in exterior, in strafundul sufletului meu nu va patrunde nimeni prea curand, pana la urma-urmei nu e de condamnat sa te arunci intr-un vartej de apa, sau sa te plimbi nestingherit intr-o jungla necunoscuta, nu o poate face oricine, cu atat mai putin voi care nu stiti nici macar exteriorul "sa v-il imblanziti".

Un om fara noroc in dragoste sau in partea materiala, astea sunt doar cateva din realitatile ce imi inconjoara sufletul, as putea sa fiu si eu "comod" si sa incep sa ma plang, dar ce folos? aparentele intodeauna ma vor salva ca pe un marinar de la inec.

Cunoasterea unui parior

2011-02-23T18:08:00.003+02:00

In pariuri , la fel ca si in orice alt lucru din prin care este posibil un castig financiar trebuie sa te cunosti in primul rand pe tine, sa iti propui singur obiectivele , se spune ca in pariuri daca nu ai un obiectiv este “mana moarta”.

Incepi sa pariezi zilnic , incepi optimist dar ajunge momentul pierderii , din acel moment te gandesti sa pulsezi mai mult pentru a-ti recupera pierderea, adesea pui pariuri la impuls lucru care iti creaza discomfort , odata cu aflarea rezultatului.

Nu spun ca eu le respect , as vrea sa am puterea sa respect intru-totul si sa pun in practica toata teoria care o cunosc despre pariuri , toate regulile , toate sistemele si strategiile menite sa ma ajute sa castig bani din pariuri, dar m-am hotarat sa expun cativa factori care trebuiesc luati in considerare :

Cat esti dispus sa risti ? Raspunsul la aceasta intrebare nu ti-l pot oferi nici eu , nici vecinul care castiga saptamanal la pariuri (sau cel putin asa sustine) , nimeni. Raspunsul e la tine si sta in vointa ta de a-ti asuma riscuri. Un parior care vrea sa castige multi, multi bani rapid , mizeaza indeosebi pe outsideri, lucru care nu este neaparat rau , tinand cont ca marea majoritate a pariorilor amatori cand vor sa investeasca o suma mai mare de bani pe “un singur meci sigur” aleg o cota infima ( <>Lunga durata / Scurta durata . Acesta este lucrul cel mai important si mai greu de decis inaintea pornirii la un drum. Pariorul de lunga durata in general isi mizeaza tactica cum am spus si mai sus in pariatul pe surprize , pe outsideri speculeaza cotele mari , bineinteles aceasta strategie este bazata pe mai multi pasi , iar pasii nu sunt toti castigatori , el se bazeaza pe sintagma “cand prind , simt” datorita cotei mari care o gaseste mizand pe outsider. Celalalt tip de parior , pe termen scurt isi mizeaza monetarul pe favoriti, pentru el castigurile mai dese si mai ponderate din punct de vedere al profitului par sa fie calea, mizeaza unitati mari iar cand este sortit esecului , in general tot profitul agonist se pierde si o ia de la capat. Pariorul pe termen scurt se loveste de un “dusman” , el defapt nu pariaza pe favoriti la cotatia corecta , casele de pariuri se stie au “frica de favoriti” , de succesul lor si in majoritatea cazurilor sub-apreciaza cota pentru echipa favorita , astfel ca cel putin teoretic ei castiga oricum deoarece cota oferita tie ca favorita nu a fost reala.

Disciplina . Ea si autocontrolul sunt cheia, pariorii ar castiga mult mai multi bani daca ar lucra asupra lor, stiu vorbele sunt vorbe si cand esti “in fata faptului” , ai castigat o suma frumusica important este sa nu te simti de neinvins si sa iti maresti unitatile care le pariai inainte, continua de unde ai inceput si uita de castig , pe cat de usor ti se pare ca a venit castigul , sti mai bine in sinea ta ca pierzania este cel mai usor de obtinut pronostic in pariuri, cand pierzi cel mai important lucru este sa iti pastrezi strategia , sau cel putin sa nu iei masuri irationale cum ar fi cresterea inexplicabila a mizei doar din dorinta de a recupera pierderea , hazardul si pariatul pe un numar mai mare de meciuri decat de obicei, etc. Daca stragetia a functionat , pastreaz-o esti pe drumul cel bun ai nevoie doar de rabdare si disciplina. De recomandat in timpul perioadelor proaste consecutive , este pauza, o mica intrerupere a sirului de pariuri ti-ar face bine , ai avea timp sa iti reincarci bateriile si sa reincepi , cu mintea limpede.

Banii. Cati bani ai la dispozitie pentru pariuri sau mai corect spus cati bani iti poti permite sa pierzi pe pariuri ? Aceasta este defapt intrebarea cheie si aici se vede autocontrolul si lacomia din fiecare parior , pentru a evita neplaceri cauzate din pariuri nu trebuie niciodata sa pariezi cu bani imprumutati, sa nu pariezi bani destinati platii facturilor sau altor lucruri mai importante. Tot timpul sa te gandesti ca este un joc de noroc , si ca banii odata bagati in pariuri nu se intorc decat prin castig , iar pentru castig recomandat este sa iti propui un target pe care sa il atingi , iar dupa indeplinirea obiectivului sa incepi de la inceput.

Despre casele de pariuri

2011-02-23T18:00:00.003+02:00

Multi stiti probabil , dar multi veti afla acum , bookmakerii sau casele de pariuri sunt niste entitati mult mai complexe decat isi poate imagina cineva, entitati care ruleaza zeci de milioane pe saptamina. Data fiind miza, putem sa ne dam seama ca bookmakerii acorda o atentie maxima cotelor pe care le stabilesc, pentru ca acestea sa le fie favorabile in orice situatie. Indiferent daca meciul se va incheia cu o surpriza, daca este aranjat ori daca favorita invinge, casele de pariuri ies mereu in cistig sau macar nu pierd prea multi bani pe meciurile jucate.

Anul acesta UEFA a investit peste 5 milioane de Euro in creerea unui sistem in care au acaparat specialisti din diverse domenii , fosti angajati si cunoscatori ai caselor de pariuri , experti financiari , detectivi si agenti in vederea creeri unui sistem de prevenire a meciurilor “fixe” cum sunt numite aceste partide trucate , in vederea combaterii mafiei din ce in ce mai pregnante din pariuri. Pe masura ce aceasta entitate acumuleaza informatii cum ca un anumit meci ar fi trucat , UEFA instinteaza ambele cluburi ca sunt puse sub supraveghere , si ca meciul este atent supervizat de reprezentanti sub acoperire al acestei noi organizatii.

In acest articol vreau sa vorbesc despre altceva , vreau sa va pun cateva intrebari si situatii care poate va vor ajuta sa pariati pariurile intr-un alt mod.

Atunci cand stabilesc cotele , casele de pariuri in majoritatea cazurilor nu ofera pretul corect, respectiv cota corecta.

Sunt 2 posibilitati aceasta poate fi scazuta excesiv raportat la sansele de realizare – acesta este cazul favoritilor , practic tu profiti de o cota de 1.30 dau exemplu , dar in realitate raporturile nu stau tocmai asa , trebuie studiat , cercetat si sa te documentezi inainte pentru a-ti da seama despre veridicitatea cotei , daca acel 1.30 este apropiat de realitate si daca nu cumva cota “reala” ar fi trebui sa se plaseze undeva in jurul cifrei 1.50 sau mai mult.

Mai exista un caz , caz mai rar dar prin care casele de pariuri tin departe de borcanul cu miere pariorii , un meci cu sanse de realizare foarte mari , de 1.25 – 1.30 de exemplu , bookmakerii fara un motiv intemeiat , stabilesc o cota exagerata de 1.70 sau in jurul cifrei acestea pentru a tine pariorii departe.

Aceasta din urma este cum spuneam o metoda prin care bookmakerii ii fac pe pariori sa isi puna intrebari “bai meciul asta ar fi trebuit sa fie de 1.30 (ochiometric) … de ce ar pune casele de pariuri cota 1.70 ? nu dau ei nimic “de pomana” dimpotriva”. Acesta este un efect psihologic , si in majoritatea cazurilor , cotele sunt stabilite si supervizate de o echipa de psihologici specializati in acest domeniu , care lanseaza plase in care cad majoritatea pariorilor.

Inainte de a stabili daca jucati un meci sau nu , puneti-va tot timpul intrebarea daca cota nu este prea mica pentru sansele de realizare , cititi , informati-va , aflati cat mai multe detalii despre echipe si despre accidentarile de ultima ora , cititi presa din tara respectiva si siteurile de stiri , preferati-le in detrimentul tot felul de site-uri fantoma cu “cele mai bune predictii”. Invatati sa fiti voi tipsterii vostri , iar cand preluati informatii din alte surse treceti-le prin filtrul vostru.

Analiza parierii unui eveniment sportiv

2011-02-23T17:41:00.002+02:00

Studiul ofertei

Este foarte important sa scanezi intr-un mod corespunzator, sa pariezi pe ceea ce cunosti, inaintea intrarii efective in alegerea meciurilor, este recomandat sa actionezi la impulsuri, sa alegi acele meciuri unde ai acumulat suficienta experienta si detii un flux de informatii consistent, suficient pentru a te putea edifica asupra dilemei daca trebuei ales acel meci sau nu. In general daca nu esti sigur pe un eveniment , daca nu te poti decide si iti pui intrebarea “sa il pariez/sa nu-l pariez” , inseamna ca in subconstinentul tau pe undeva esti resemnat in privinta acelui eveniment , nu detii suficiente informatii si nu esti la curent cu evenimentul , la parametrii la care ai vrea tu sa fi, in general este bine sa eviti selectiile la care stai “in balanta”. Deasemenea , cota , acea valoare numerica acordata sanselor realizarii unui eveniment ar trebui sa fie unul din ultimele criterii pe care sa le iei in considerare (cu exceptia parierii pe outsideri) , se stie cel putin in cazul majoritatii pariorilor , cei care mizeaza pe favoriti , pe echipele “de trend” casele de pariuri marcheaza subapreciaza cota realizarii evenimentului mai favorabil , se aplica in cazul public-beturilor, pariuri pe care s-au pariat sume imense, astfel casele de pariuri care sunt niste retele incredibile , comunica intre ele , sunt ceva in genul serviciilor secrete statale , si conlucreaza impotriva pariorilor , oferind o cota care este subapreciata.

Intuitia personala.

Sau , cum o numesc eu “sentimentul” , este un factor de care trebuie sa ti cont , este unul din factorii primordiali pentru succesul in pariuri. Nu toata lumea o are , nu toata lumea o foloseste , multora le e frica sa “isi asculte sufletul” , sa mizeze pe o surpriza desi au simtit acea surpriza au pariat totusi impotriva ei , au fost “in trend” , si au pierdut , mi s-a intamplat si mie de foarte multe ori , s-a intamplat tuturor. Cheia este sa iti asculti intuitia ta si sa treci prin filtrul tau analiza acestor evenimente, apoi sa verifici pretul oferit evenimentului ochit de tine , in speta cota , si locul unde ai parte de cea mai ridicata cota. Ideea este sa imbini intuitia personala cu documentarea, asa procedeaza majoritatea pariorilor cu experienta.

Foloseste statistica.

Ai un as in maneca , statistica, un AS care poate fi castigator sau necastigator , totul depinde de cum interpretezi , este gresit daca te bazezi exclusiv pe statistica , este un factor important dar nicidecum unul decisiv , trebuie imbinat cu intuitia ta , prin statistica ma refer la clasamente, cel general , de acasa , din deplasare , intalnirile directe , etc.

Criterii relevante :

Accidentatii

Este foarte recomandabil pentru bunastarea deznodamantului pariului tau ca inaintea efectuarii lui sa te documentezi temeinic vis-a-vis de accidentatii si posibilii indisponibili din cele doua tabere , documentarea este bine sa o faci dintr-o sursa oficiala , de verificat site-ul cluburilor, ziare online reprezentative din tarile unde joaca echipele alese (Marca - Spania, The Sun - Anglia, France Futbol - Franta, Bild - Germania), alte surse de documentare sunt portalurile fotbalistice , forumurile , si blogurile dedicate. Este important daca pentru echipa este accidentat unul singur , daca acel jucator este exponential , se stie unele echipe sunt dependente de un jucator , altele nu au o banca de rezerve pe masura primului 11 , accidentatii sunt un amanunt foarte delicat.

Tipul meciului.

Deznodamantul unei partide depinde , indubitabil si de tipul acelei intalniri , conteaza daca este un meci international , meci de cupa , meci de campionat , sau un amical din perioada de pregatire. Meciurile de Cupa istoria a dovedit-o sunt cele mai grele meciuri de prezis in special daca este o cupa mai putin importanta gen Cupa Ligii din Anglia, in Anglia totusi lupta inca se mai mentine intre trupele mari si cele din diviziile inferioare, in schimb Cupele Nationale din Germania , Franta , Italia sau Spania , favoritele de prea putine ori isi intrebuinteaza titularii , astfel se produc numeroase surprize, deasemenea finalele Cupelor sunt dovedit cele mai greu de prezis evenimente. De partea celalta cele mai prolifice evenimente sunt meciurile Internationale , sau partidele din competitiile Europene unde sunt implicate echipe de top , gen Champions League , totusi s-a mai uniformizat hegemonia celor din G16 , si asistam la surprize placute pentru spectacol si falimentare pentru pariori an de an. Amicalele inter-tari se termina adesea la egalitate, in timp ce mecirile importante internationale se soldeaza majoritatea timpului cu victoria gazdelor , sau cel mult un egal pentru oaspeti , se stie terenul prorpiu este un avantaj colosal in intalnirile internationale , patriotismul si iubirea de popor de-a lungul timpului a avut impacte colosale asupra omenirii. Cele mai profitabile perioade din an , sunt perioadele preliminariilor in Cupele Europene , turul 3 din Champions League , chiar si turul 2 , imbogatesc pariorii, deasemenea etapa 5 si 6 in care unele echipe consacrate au nevoie de un anumit rezultate sunt profibabile si ele.

Ce campionat ?

Pariorii indragesc , si au indragit de-a lungul timpului inca din perioada pre-pariuri , a pronosportului campionatul Italian Serie A , echipele puternice rar pierd puncte acasa , iar cand se intalnesc intre ele , merita pariat X cu toata increderea. Campionatul “exotic” al Norvegiei este deasemenea destul de predictibil , totusi marea masa pariorilor se orienteaza spre campionatele puternice , ceea ce nu este neaparat un lucru bun. In Anglia este recomandat sa nu se parieze sume importante pe perioadele de inceput si de final de campionat datorita numeroaselor surprize, Germania deasemenea a ajuns la un grad de predictibilitate mai scazut fata de anii trecuti , competitia s-a strans , lupta se da in 6 echipe nu mai este hegemonia bavareza cu care am fost obisnuiti, totusi echipele mari sunt puternice pe teren propriu , la fel ca si campionatele Frantei si Spaniei , unde rata de castiguri acasa a fost destul de ridicata

Importanta meciului.

Cluburile de top din Europa joaca un numar impresionant de meciuri intr-un sezon si trebuie sa isi stabileasca prioritatile atent, este imposibil practic sa trateze toate competitiile , in Anglia se stie o echipa care joaca si intr-o competitie europeana este implicata in 5 competitii, si nu le poate trate pe toate la aceasi parametri. Cupele nationale sunt cele mai neglijate din acest punct de vedere , in Italia , Franta Germania , Spania si alte tari echipele mari in special trateaza Cupele neglijent , dau sansa tinerilor , si de cele mai multe ori sunt eliminate de formatii care trag cu dintii pentru accederea intr-o faza superioara. Un alt factor este miza meciului , pe finalul sezonului o echipa de top care nu mai are pentru ce lupta daca intalneste o echipa care trage cu dintii pentru a evita retrogradarea s-a dovedit ca ii va pune probleme. Mare atentie la derby-urile locale, in ele cum am spus mai sus niciodata nu conteaza miza , importanta este onoarea , si de aceea frica de pierzanie tinde catre un rezultat de egalitate.

Perioada anului.

In majoritatea ligilor europene , campionatul incepe in august , si se termina in mai, dupa cum se stie , primele doua luni septembrie si octombrie sunt foarte greu de prezis , o tactica adesea folosita este pariatul pe outsideri . Perioada noiembrie – martie estea cea mai profitabila , situatiile se stabilizeaza in campionate si favoritele confirma, iar avantul nou-promovatelor este stins , ele fiind in cadere libera. In ultima parte a sezonului , ultimele 7 etape , forma de moment si alti factori nu mai sunt importanti , echipele aflate in lupta pentru retrogradare , adesea inving echipe de top blazate.

Clasamentul.

Clasamentele trebuie luate in considerare de abia dupa 2-3 luni , in primele 6 etape , surprizele se tin lant si echipe nou promovate , cu avant se gasesc in pozitii de top. Clasamentele niciodata nu trebuie sa fie singurul criteriu prezent in alegerea unui pariu , sunt un factor important , ofera informatii pretioase dar este o strategie falimentara parierea doar dupa privitul in clasament.

Forma .

Este unul din criteriile primordiale de care tin cont bookmakerii in calculul cotelor , de exemplu o echipa care are 4 victorii consecutive , este clar ca la meciul al 5-lea cota va fi subapreciata , se stie bookmakerii vor oferi un pret mai scazut decat realitatea. Este foarte important previziunea in pariuri , se stie echipele fie ca sunt de top sau mai putin cotate au fel si fel de perioade , perioade in care norocul este de partea lor , alte ori sunt feriti de ghinion.

Istoria recenta .

Unii pariori nu tin cont de acest factor , pentru ei nu este relevanta istoria ultimelor 10 ani , si este o greseala neglijenta acestui amanunt important . Unii pariori iau tin cont de forma de moment , si de situatia in clasament si este suficient pentru ei in decizia unui pariu , dar se stie daca se bate cap in cap cu istoria intalnirilor dintre cluburi , profesionistii sar peste acel eveniment. In istorie sunt cateva amanunte foarte interesante , de exemplu Manchester United nu au castigat niciodata in istoria lor pe terenul celor de la Sheffield , si deasemenea nasii englezilor in competitiile europene sunt italienii. Pot fi superstitii, unii le pot considera asa , dar cand lucrurile se repeta obsesiv , iar rezultatul este acelasi ar fi o prostie sa nu se tina cont de aceste amanunte interesante. In urma studilor istoriei ultimelor intalniri din 10 ani intre Lazio si Roma spre exemplu , sau Inter – Milan , deznodamantul de cele mai multe ori era rezultatul de egalitate, ambele echipe impart acelasi teren , si frica de a pierde in fata proprilor suporteri isi face simtita prezenta in rezultatul final.

Circumstante speciale.

In unele situatii doua echipe se pot califica impreuna , sau se pot salva de la retrogradare in urma unui anumit rezultat , cateodata o echipa are nevoie de un punct ca sa castige titlul , iar adversarii lor tot un punct pentru a evita retrogradarea . Casale de pariuri sunt foarte alertate in aceste situatii , si fixeaza pentru egal o cota foarte mica , le este frica de realizarea evenimentului , vorbim aici de Italia unde se poarta , in Anglia spre deosebire egalul este cu mai putine sanse de izbanda , datorita onestitatii si civilizatiei superioare in fotbalul insular.

Miturile Pariorilor

2011-02-23T17:24:00.005+02:00

Am revenit aici, dupa cateva zile de inactivitate, vroiam sa va prezint una din marile mele pasiuni: Pariurile sportive, stiu ca multi ati prins acest "microb" si de aceea, vreau sa va ajut cu 6 elemente, le voi denumi mituri pentru ca e impropriu spus sfaturi.

1. Antrenor nou = VICTORIE. In marea majoritatea a cazurilor , am testat pe “propria piele” echipele care isi schimba antrenorul obtin victorie imediat in meciul urmator , fapt datorat si din dorinta jucatorilor de a scapa un anumit tehnician , se stie ca jucatorii de fotbal pot avea o influenta asupra soartei antrenorilor. In majoritatea cazurilor , primul succes este urmat de un rezultat de egalitate sau o infrangere.

2. Niciodata o dubla victorie. Se intampla adesea ca o echipa din partea inferioara a clasamentului sa invinga liderul, in majoritatea cazurilor etapa urmatoare aceasta echipa pierde, sau rezultatul este dezamagitor oricum, de aceea este total nerecomandat de pariat pe o echipa mica , dupa o victorie cu un “grand” sa o repete , jucatorii in majoritatea cazurilor nefiind elite intr-un limbaj de lemn “isi iau lumea in cap” si isi trateaza adversarul de sus si sansele de a dubla victoria sunt infime.

3. Sindromul “vedeta” . Multe echipe depind in mare parte de un singur jucatori , vedeta , liderul echipei care adesea este si capitanul si un jocator ofensiv. Este de evitat parierea pe o echipa a carei lider este in discutii si in tratative pentru transfer , in perioada negocierilor acel jucator evolueaza apasat , fapt care poate influenta si rezultatele echipei.

4. Ultima suta de metri. Daca in prima parte a campionatului conteaza enorm statistica , si este un criteriu fara de care nu putem efectua nici un pariu , in ultima parte a campionatului statistica este un criteriu minor , un grup de 8-10 echipe implicate in hora retrogradarii lupta cu sange si sudoare pentru a-si apara onoarea si prezenta in editia viitoare a campionatului , si in majoritatea cazurilor se produc surprize imense , pregatirea fizica si dorinta de multe ori combat cotele oferite de bookmakeri si trebuiesc tratate cu o atentie sportiva.

5. Probleme financiare. Pariem pe sport, perioada romantica a sportului s-a cam terminat. Totul inseamna bani, si se invarte in jurul lor, distractia si lupta sportiva s-a terminat. Daca exista probleme financiare la club , jucatorii nu sunt platiti si exista probleme contractuale si instabilitate financiara la club , oricat le-ar vorbi managerul si ar incerca sa-i monteze , jucatorii vor evolua sub asteptari.

6. Sindromul “oaia neagra”. Orice echipa din top 3 are un astfel de “nas” , o echipa care de cate ori se intalneste cu ea ii face viata un cosmar , sunt cazuri in care o echipa de top nu a mai batut o “amarasteana” de zeci de ani , in Anglia sunt cele mai pregnante cazurile acestea , dar se stie ca Otelul pe terenul lor tot timpul au fost o nuca tare pentru marile echipe din Divizia A , si exemplele pot continua. Trebuie tinut cont de aceste fapt , prin verificarea istoricului echipelor inaintea de a lua hotararea parierii unui meci.

Intr-un post ulterior, o sa va invat cum sa faceti analiza unui meci pe care doriti sa pariati! good luck

Operatiunea: Lenjeria Roz

2011-02-18T16:35:00.004+02:00

Desi nu imi place, si nu as vrea sa vorbesc despre politica, pe blog, nu m-am putut abtine sa nu constat un fapt tragi-comic desprins parca din filmele cu Louis de Funes, doar ca in rolul monstrului sacru al comediei franceze, suntem noi, populatia acestei tari, opinia publica care in loc sa dam vreo "replica" pe masura, marelui "regizor" Basescu, stam cuminti pe post de figuranti pentru un oscior aruncat in scarba de clasa politica din Romania.

Este si cazul unui pensionar brasovean, probabil unul din sutele de mii din aceasta tarisoara, care sta umil, la coada pentru un ajutor "marinimios" din partea celor care ne conduc, dupa o viata de munca in folosul patriei, omul se alege cu niste chiloti roz si o rochie eleganta pentru doamna sa, daca toate acestea ar fi fost comestibile, probabil ca am spune, cu siguranta, dragostea tine de foame, dar asa da-ne doamne minte multa, ca bani avem destui!

Nu degeaba acest popor este nostalgic dupa un om care a distrus tot ce a insemnat constiinta romaneasca. De 20 de ani, suntem condusi de niste oameni care dau dovada de un cinism fara limite, maine-pomaine, o sa vedem, cum primim prezervative bonus in loc de paine, deh, criza cere sacrificii, FMI-ul ne va cere sa scadem si speranta de viata, doar-doar, mai scad gurile de hranit, nu de alta dar stocul de chiloti se afla pe final, si costa al dracului de mult o pereche de la Jolidon.

Englezii mai curajosi si agresivi decat in precedentele intalniri

2011-02-17T12:48:00.003+02:00

Van Persie si Arshavin au adus prima victorie a lui Wenger in fata Barcelonei, intr-un joc care in mare parte a fost dominat de catalani, in stilul lor caracteristic, posesie, joc rapid intre linii si pase peste apararea adversa. Acelasi 4-3-3 jucat de formatia lui Guardiola, acelasi prim 11 clasic, doar Puyol fiind absenta inlocuita cu Abidal, acesta lasandu-i locul pe partea stanga lui Maxwell. Arsenal a inceput in sistemul 4-4-1-1, cu Fabregas ca al doilea varf, Walcott si Nasri jucau pe benzile linei de mijloc, Song si Wilshere erau cei doi mijlocasi centrali. Eboue a fost coborat fundas dreapta, in lipsa lui Sagna.
Nu Messi este important, ci Xavi si Iniesta.
Inca de la inceput, tactica lui Wenger era sa nu le dea spatiu si timp la minge, celor doi mijlocasi centrali, Xavi si Iniesta. Cei doi sunt vazuti ca motoarele echipei spaniole, iar in acest sens, Song si Wilshere faceau un pressing agresiv la ei, in momentul in care acestia intrau in posesia mingii. In cateva randuri Xavi a fost nevoit sa coboare aproape de propria linie de fundasi, pt a se descotorosi de tanarul Wilshere.
Cum s-au ocupat de Messi.
Argentinianul nu joaca precum un atacant central de meserie, desi este pozitionat in acea zona. El coboara mult in linia de mijloc, trage dupa el pe unul din stoperi si pe culoarul creeat, intra Villa sau Pedro. Arsene Wenger a cerut stoperilor sa nu-l urmareasca pe argentinian, decat atunci cand se afla in zona lor, tocmai pt a nu lasa spatii in spate, spatii pe care sa le speculeze ceilalti atacanti catalani. Cand Messi cobora, era preluat de Song, in acest fel nu se creeau brese in linia de fundasi a englezilor. De asemenea ,echipa era foarte scurta si spatiul intre compartimente comprimat.
Reversul medaliei.
Pentru a face un pressing agresiv la Xavi si Iniesta si pentru a tine echipa scurta, ca sa nu i se dea spatii lui Messi de a juca intre linii, Arsenal a trebuit sa tina linia de fundasi foarte sus. Asta insemna ca intre portar si aparatori era un spatiu foarte mare, perfect pt mingi aruncate peste aparatori, pt viteza lui Villa, Pedro ori Messi. Barcelona a facut exact asta. Mai mult, echipa lui Guardiola si-a folosit foarte bine benzile, unde Alves si Maxwell s-au descurcat bine in duelurile unu la unu cu Nasri si Walcott si au urcat adanc in jumatate adversa,deschizand apararea gazdelor, ajungand uneori in spatele celor patru fundasi adversi, de unde trimiteau centrari sutate in careul lui Szcezny. Golul a venit cand Song si Wilshere nu au inchis suficient de rapid la Messi, au parut ezitanti, iar argentinianul a pasat pe culoar pt Villa, care a profitat de asezarea foarte avansata a "tunarilor."

Schimbarile.
Dupa golul marcat de Villa, Barcelona a controlat posesia in stilul caracteristic . Guardiola a cautat sa inghete jocul, scotandu-l pe Villa si introducandu-l pe Keita. Acesta a trecut mijlocas central, langa Xavi si Busquets, iar Iniesta a fost mutat in stanga, in rolul jucat de Villa. Fara Iniesta in zona centrala,cu un Keita fara capacitatea de a rupe ritmul si de a dezechilibra adversarul ,Wenger a realizat ca nu mai are nevoie de doi inchizatori si l-a scos pe Song, aruncandu-l in lupta pe Arshavin. Rusul a trecut mijlocas stanga, iar Nasri a trecut mijlocas central. Arsenal a castigat un plus de tehnica si de mobilitate, in timp ce Barca a pierdut aceste atribute prin scoaterea de pe teren a lui Villa. Wenger a continuat sa mute curajos, l-a scos pe Walcott si a introdus un atacant central, Bendtner ,chiar daca acesta a fost pus sa joace in dreapta. Van Persie a egalat dupa o gafa a lui Valdes (gol pe coltul lui) ,iar Nasri, mai influent in joc, ca mijlocas central, a pasat la golul de 2-1, marcat de Arshavin.

Avancronica tactica a partidei Arsenal - Barcelona

2011-02-16T20:19:00.003+02:00

Ne asteapta un meci cu un grad de spectaculozitate extrem de ridicat, o sa vedem doua echipe subjugate posesisei, pressingului si a disciplinei tactice, Barcelona cea mai buna echipa din lume, reediteaza meciul din "sferturile" UCL cu Arsenal. In continuare voi face o avancronica tactica a ambelor echipe, vom descoperi daca Arsene Wenger a invatat ceva din lectia predata anul trecut si daca Pep Guardiola va modifica ceva in masinaria sa de fotbal.

Viziunea Barcei: Vedem putini antrenori care sa fie la fel de obsedati tactic ca Pep si mai ales de doua puncte cheie: pozitionare si pressing, stim in linii mari la ce sa ne asteptam cand vorbim de presiune, dar asezarea jucatorilor sai in teren este de-a dreptul fascinanta.
Messi nu numai ca va juca rolul pe care il face deseori acela de varf "fals" ci va juca si rolul unui play-maker, Guardiola ii va cere sa coboare si in linia de mijloc, pentru a atrage fundasii adversi si astfel eliberarea spatiilor pentru fasnetii David Villa si Pedro.
Arsenal a aratat in ultimele meciuri ca este vulnerabila in axul central, va fi important pana unde va incerca sa se deplaseze fundasul central Johan Djouru pe langa argentinian, este indoielnic faptul ca Barca va avea vreo problema in acest sens.
Un alt pericol imens pentru Arsenal este Dani Alves, cel mai ofensiv fundas de banda din lume, toata lumea se asteapta sa "are" din nou benzile, antrenorul "tunarilor" a fost atat de preocupat de incursiunile lui incat pe dreapta a inceput cu rusul Arshavin pentru a juca mai defensiv si cu Samir Nasri pe stanga, el este o indoiala pentru joc dar pe plan ofensiv pentru Wenger ar fi un impuls enorm, tunarii vor avea o mare nevoie de el.
Din nou Guardiola poate schimba foarte usor pozitionarea jucatorilor sai, Alves va avea un rol important, va juca extrem de sus pe dreapta, miscare ce va permite atacantilor Barcei sa combine si sa se restranga foarte usor.
Din pacate pentru Barca, va lipsi sufletul si capitanul sau, Carles Puyol fiind accidentat de mai multa vreme si astfel il va obliga pe Pep sa opereze o miscare in centrul defensivei, Abidal de pe stanga, va juca in locul sau, facandu-i loc brazilianului Maxwell care va avea viata grea, pentru ca il va avea ca adversar pe Theo Walcott, viteza acestuia i-ar creea probleme, insa Busquets va veni acolo sa faca dublaj si sa il ajute.

Viziunea lui Arsenal: Arma sa cea mai evidenta va fi clar viteza tanarului Walcott. Arsene Wenger este putin probabil ca sa se abata de la sistemul sa de joc 4-2-3-1 obisnuit, schimbarea ar putea surveni prin urcarea lui Cesc Fabregas si astfel sa se transforme intr-un 4-4-1-1, formand doua linii pentru a intampina cat mai devreme presiunea catalana.
Ambele echipe trebuie sa fie atente la arbitrajul italianului Nicola Rizzoli, caruia ii este recunoscuta usurinta cu care scoate cartonasele din buzunar.
Arsenal va trebui sa ocupe bine spatiul de la mijloc, la meciul de pe Camp nou de anul trecut, Messi a jucat fantastic, dar a fost si ajutat de asezarea "tunarilor", un 4-3-3 foarte descoperit in axul central din cauza absentelor din lotul englezilor.

AC MILAN vs TOTTENHAM 0-1. K.O tactic.

2011-02-16T20:06:00.002+02:00

Fara Modric, doar pe banca, fara Bale si Huddlestone, Tottenham a invins AC Milan chiar pe San Siro, dupa o lectie tactica predata de subevaluatul Redknapp, tanarului Allegri. Englezii au inceput in sistemul 4-4-1-1 ,Sandro fiind aruncat in lupta, alaturi de Palacios, in lipsa lui Huddlestone, iar Pienaar ocupand postul de mijlocas stanga, in locul vedetei Bale. Milanezii nu au schimbat nimic, nu au produs nicio surpriza adversarului, jucand acelasi 4-3-1-2, cu Ibrahimovic si Robinho in atac, Seedorf in spatele lor si trei mijlocasi centrali de travaliu, fara creeativitate, Gattuso-Thiago-Flamini. Urcarea lui Thiago la mijloc, cu scopul de a-l bloca pe Van Der Vaart, i-a deschis un loc in primul 11 lui Yepes.
Echipa lui Harry Redknapp a dominat de o maniera categorica prima repriza. Cum a facut insa tactic, sa impiedice diavolul milanez sa creeze ceva periculos la poarta lui Gomes, ba chiar sa joace ca si cum ei ar fi fost oaspeti pe San Siro:
-Pressing adanc in terenul advers. Tottenham i-a surprins e milanezi prin agresivitate si prin intentia de a recupera balonul in terenul gazdelor, obligandu-i pe acestia sa arunce mingile la intamplare, pt a nu le pierde in preajma propriului careu.
- A ghidat jocul ofensiv pe partea dreapta ,unde actiona Lennon, care in duelurile unu la unu cu Antonini, l-a intors ca pe clatita pe fundasul stanga italian. Este drept ca acesta din urma ,nici nu beneficia de ajutorul lui Flamini. Francezul statea nepermis de departe de coechipierul sau, desi probabil stia ca in lipsa lui Bale, Lennon este pericolul numarul unu datorita vitezei remarcabile pe care o are. Tot pe partea dreapta urca fundasul dreapta Corluka, cel care profita ca nu are un mijlocas stanga in zona lui si impingea jocul adanc in terenul gazdelor. Perechea Corluka-Lennon a facut svaiter partea aparata de Antonini si Flamini.
-Pienaar, desi mijlocas stanga pe hartie, pe faza defensiva intra in centru si-l prelua pe Gattuso, anuland superioritatea numerica pe care gazdele o aveau acolo. Meci excelent tactic facut de sud-african ,care a facut o risipa de efort remarcabila pt a-i bloca pe Gattuso si Abate.
-Redknapp nu a pregatit nimic special pentru blocarea celor doi atacanti, Ibra si Robinho, cautand insa sa taie orice legatura dintre mijlocasi si acestia. In modulul 4-3-1-2, cel mai important om pe faza de atac, este mijlocasul central ofensiv, din spatele varfurilor, in cazul nostru, Seedorf. Olandezul a fost dat in grija lui Palacios, care l-a urmarit ca o umbra si este putin spus ca l-a anihilat. Seedorf nu a miscat in marcajul inchizatorului oaspetilor.Fara servanti, Ibrahimovic a trebuit in dese randuri sa coboare in linia de mijloc pt a-si lua mingi, dar asta il tinea departe de poarta adversa, acolo unde este cel mai periculos.
In privinta Milanului, singura observatie tactica vis a vis de jocul lor din prima repriza, este ca portarul Abbiati (inlocuit dupa o accidentare de catre Amelia, inca din prima repriza) iesea pe centari chiar si la mingi aflate departe de zona de protectie a sa, probabil pt ca primise indicatii in acest sens, anume sa-si foloseasca avantajul bratelor, in duelurile cu uriasul Crouch.

Repriza a doua.
Allegri l-a scos pe Seedorf, l-a introdus pe Pato, dar nu a schimbat desenul tactic. Robinho a trecut in spatele varfurilor, Pato alaturandu-se lui Ibrahimovic. Probabil ca mai util ar fi fost ca AC Milan sa schimbe sistemul intr-un 4-3-3, pt ca nu ar mai fi lasat nicio zona ( mai ales in lateral ) in care englezii sa aiba superioritate. Si Tottenham a schimbat, dupa acidentarea lui Corluka, l-a introdus pe Woodgate, acesta a trecut stoper, iar Gallas a fost mutat fundas dreapta. Tottenham a pierdut un fundas dreapta foarte ofensiv,care-l ajuta mult pe Lennon, dar a castigat gabarit in defensiva, iar acest lucru i-a ajutat in duelurile fizice cu Ibrahimovic. Milan a dominat partea a doua, din mai multe motive: 1) pressingul din prima parte, facut de englezi, ii obosise pe acestia si natural, au facut pasul inapoi. 2) fundasii laterali ai Milanului, au fost mult mai ofensivi. Abate si Antonini urcau ca niste extreme ajungand in dese randuri in spatele liniei de fundasi adverse. Este foarte important in sistemul jucat de AC Milan, sa ai fundasi laterali ofensivi, care sa-ti ofere optiuni de a deschide jocul pe benzi, pt ca echipa nu are mijlocasi de banda de meserie. 3) iesirea lui Corluka, i-a permis lui Flamini sa fie mai atent la dublajul pe care trebuia sa il ofere lui Antonini, Lennon fiind acum prins intre doi oameni.
Redknapp a mai mutat odata inteligent, scotandu-l pe Van der Vaart si introducandu-l pe Modric, deoarece croatul, cum avea sa si demonstreze, este un jucator extrem de inteligent tactic, capabil sa tina posesia pt oaspeti si sa opreasca astfel, presiunea pe care Milanul o punea pe ei, pe final de joc.
Doua lucruri au adus victoria englezilor:
a) insistenta lui Allegri de a nu-i schimba pe nici unul dintre cei trei mijlocasi centrali ,Gattuso-Thiago-Flamini. Nici unul nu are capacitatea tehnica de a coordona constructia pe faza ofensiva. Este de neinteles de ce i-a tinut in teren pana la final.
b) jocul foarte avantat al fundasilor laterali. Cand vrei sa ataci cu fundasii de banda sunt doua principii pe care trebuie sa le respecti, oricare dintre ele: I) ataci cu ei pe rand, cand unul urca, celalalt ramane, pt a nu lasa stoperii fara dublaj. II) sau il cobori pe mijlocasul inchizator pt a forma trei pe linia de fund, in acest fel urcarea in atac a ambilor fundasi laterali fiind acoperita. AC Milan nu a aplicat nici una dintre variante, iar cand Ibrahimovic, in stilul sau arogant, a pierdut o minge usor, Lennon a primit pasa in zona din care plecase Antonini si ,fata in fata cu Yepes, fara dublaj, a trecut pe langa el ca acceleratul printr-o halta, i-a pasat lui Crouch si... 0-1.

Ce iti doresc eu tie, dulce Milka!

2011-02-15T16:50:00.005+02:00

Cu alte cuvinte iubirea a pierit si ea odata cu "ziua" ei, nici nu mai ma mira, rafturile cu ciocolata Milka din supermarket au devenit o amintire, domne, trebuie sarbatorita "ca la carte" ziua asta, s-au golit toate, zici ca ar fi venit Apocalipsa, nu ca nu ar mai fi mult, dar totul s-a transformat intr-un fiasco, a sarbatori o zi ca asta nu mai e o moda, deja e o obligatie, si in loc sa ma bucure, parca mai mult ma intristeaza "moda" romanului.
Va intrebati probabil, ce am cautat eu la ciocolata, nu m-a apucat si pe mine vreun "virus" al iubirii, nici pomeneala, am vazut totul intamplator, umbland dupa alte cumparaturi, dar a fost indeajuns incat sa ma faca sa filosofez un pic, in primul rand, de ce as avea nevoie de o zi speciala ca sa-i spun cuiva ce simt, sau de ce sa imi induca altii printr-o miscare de marketing ce sa cumpar printr-o "promotie"?.
Fireste nimeni nu poate sa iti zica cand sa iubesti si cum sa sarbatoresti, dar eu inteleg altfel acest fenomen, iubirea in sine ca idee nu poate avea o zi anume, sa iubesti nu e ca in trecerea dintre ani, cand cu toti sarbatorim noul an ce bate la usa, Dragostea nu poate fi sarbatorita intr-o zi anume, pentru ca, pare lipsit de logica, pe 14 februarie este extrem de banal sa daruiesti ceva persoanei iubite, cand sti ca multi o fac, o poti face in orice zi a anului, sa plecati undeva intr-o vacanta romantica, la fel, se poate oricand, fireste depinde de finante, ce faci daca iei salariul pe 20 ale lunii? nu ai bani pe 14 sa sarbatoresti, atunci ce faci? inseamna ca nu o iubesti? Absurditatile pot coninua la nesfarsit!
Poti face gesturi prin care sa-i confirmi atasamentul in orice moment posibil si prin orice mijloc cu putinta, a sarbatori o zi anume legata de iubire pare cubic, aceste clipe ar trebui combinate cu anumite zile speciale, Paste, Revelion, momente in care oriunde ati fi, va puteti reinnoi juramintele de indragostiti.
Americanii au o zi speciala de meditatie si contemplatie, cred ca e pe 16 febaruarie, ma mir ca romanii nu au preluat-o inca, insa cand e vorba de taiat frunza la caini, pentru neamul mioritic niciodata nu e prea tarziu. Bine, ca nu este cald, sunt sigur ca aceasta zi s-ar fi transformat "intr-un 1 mai muncitoresc" cu multe gratare si gunoaie lasate sa "mediteze" mai ceva ca Bivolaru.
Noi sa fim sanatosi!

Xavi: “Sunt un romantic al fotbalului”

2011-02-13T20:54:00.005+02:00

Cel mai bun pasator pe care l-a dat fotbalul vreodata si in acelasi timp "dirijorul" Barcei a acordat un amplu interviu cotidianului englez The Guardian, pe care am vrut sa il traduc tuturor fanilor blaugrana din Romania.

Multi au descris victoria Barcelonei cu 5-0 in fata Realului din noiembrie, anul trecut, drept cea mai mare performanta reusita vreodata. Chiar si Wayne Rooney a admis ca s-a ridicat in picioare si a inceput sa aplude aceasta performanta.
Xavi: “Serios? Rooney? Acest lucru ma umple de mandrie. Rooney este un jucator extraordinar care ar putea juca pentru Barca. Si inainte ca oamenii sa isi imagineze titluri precum “Xavi ii propune lui Rooney sa vina la Barcelona”, desi trebuie sa admit, si mie mi-ar placea, ceea ce vreau sa spun e ca acesta este un jucator care s-ar potrivi stilului nostru de joc. Acel meci cu Real Madrid a fost extraordinar, cel mai frumos pe care l-am jucat vreodata. Nu au reusit sa atinga mingea, ce meci frumos! In vestiar ne-am oferit noua insine un moment de standing ovation.

Ai mentionat posesia dominanta a Barcelonei. Este tentant sa afirmam ca nu am mai vazut niciodata o echipa cu o identitate atat de clara precum cea a Barcelonei si a Spaniei de astazi. Este vorba doar despre posesie iar aceasta este identitatea sa, identitate care se pare ca incepe sa devina dominanta.
Xavi: Este extraordinar ca punctul de referinta in fotbal este in acest moment atat Barcelona cat si Spania. Nu deoarece este echipa noastra ci datorita a ceea ce reprezinta deoarece jucam un fotbal ofensiv, nu este un joc speculativ, nu asteptam mingea. Facem pressing, vrem posesia si ne place sa atacam. Unele echipe nu pot sa nu vor sa paseze mingea. In acest caz care e rostul? Acesta nu e fotbal. Pentru mine cel putin fotbalul se refera la combinatii, pase, spectacol. Pentru antrenori precum Javier Clemente sau Fabio Capello fotbalul nu se rezuma la aceste lucruri, acestia au o vizune diferita asupra jocului dar este bine ca stilul Barcelonei este acum un model pentru alte echipe.

Dar unii au sustinut ca Spania nu a jucat foarte spectaculos la Campionatul Mondial deoarece ati continuat sa castigati doar cu 1-0.
Xavi: Nu e adevarat. Nu noi nu am jucat un fotbal spectaculos ci celelalte echipe au ales sa faca acest lucru. Ce a urmarit Olanda? Penalty-uri. Nu am reusit sa jucam spectaculos deoarece adversarii nu ne-au permis acest lucru. Ce au facut cei de la Paraguay? Au construit un sistem defensiv foarte bun si au asteptat sansa de a iesi pe contraatac. Este mult mai greu sa joci atunci cand ai mereu un om in spatele tau care are doi metri si te ia mereu in primire, dar oamenii nu observa aceste detalii.

Deci, care e solutia?
Xavi: Trebuie sa gandesti repede, sa cauti spatii. Asta fac eu, caut mereu spatii. Oamenii care nu au jucat fotbal la nivel profesionist nu realizeaza cat de greu este. Este ca si cum ai fi pe PlayStation, observi unde este fundasul si pasezi in cealalata parte, acesta este rolul meu, caut spatii si pasez.

Acest lucru sta la baza filosofiei Barcelonei si este explicat la toate categoriile de varsta ale clubului, nu-i asa? Cand ati castigat impotriva Madridului opt dintre jucatorii titulari au venit de la academie, la fel ca si cei trei finalisti din acest an ai Balonului de Aur: Lionel Messi, Andres Iniesta si tu.
Xavi: Unele academii au ca principal scop victoriile, noi avem ca principal scop educarea tinerilor jucatori. Vezi un jucator care ridica privirea si paseaza din prima si te gandesti ca acel jucator va reusi. Acest model a fost impus de Johan Cruyff, este modelul celor de la Ajax. Cel mai bun exercitiu in aceasta privinta este magarusul deoarece inveti sa fii responsabil, sa pasezi din prima si sa nu pierzi mingea pentru ca daca o faci treci in mijloc iar restul aplauda si rad de tine. Este umilitor.

Coechipierul tau, Dani Alves, a spus ca tu nu joci pentru a alerga ci alergi obligandu-ti coechipierii sa se miste in diferite zone. Acesta a spus ca “Xavi joaca in viitor.”
Xavi: Colegii mei fac acest lucru usor. Jocul meu se refera la pase dar atunci cand ii am pe Dani, Iniesta, Pedro sau Villa sunt atat de multe optiuni. Uneori chiar ma gandesc: trebuie sa sa enerveze deoarece am dat trei pase si niciuna pentru el, trebuie ca urmatoare sa fie pentru Dani deoarece a urcat de trei ori. Cand Leo nu se implica e ca si cum s-ar enerva… iar urmatoarea pasa e pentru el.

Vorbesti despre victoria stilului in fata succesului dar acestea trebuie sa mearga mana in mana, corect? Arsenal joaca un fotbal foarte frumos, Arsene Wenger este un antrenor foarte respectat dar nu au mai castigat un trofeu de ani buni. Ar putea ca acest lucru sa se intample si la Barcelona?
Xavi: Este aproape imposibil. Daca in doi ani nu reusesti ca castigi vreun trofeu ceva trebuie sa se schimbe dar schimbi numele, nu identitatea. Filosofia nu poate fi pierduta. Fanii nostri nu ar intelege o echipa care se apara si joaca pe contre dar din pacate oamenii privesc echipele doar din perspectiva succeselor. Acum, datorita abordarii noastre au venit si succesele. Sunt fericit, deoarece dintr-un punct de vedere egoist, acum sase ani disparusem, jucatorii ca mine erau in pericol datorita faptului ca fotbalistul ideal trebuia sa fie inalt, puternic, rau.. dar acum vad Arsenalul si Villareeal care joaca precum o facem si noi.

Te consideri un aparator al sortii. Un ideolog?
Xavi: Pentru mine ori era asa ori mai bine deloc. Sunt un romantic. Imi plqce faptul ca acum talentul si abilitatiile tehnice sunt pretuite mai mult decat conditia fizica. Sunt fericit ca aceasta este prioritatea pentru ca daca nu era, fotbalul nu ar mai fi fost la fel de spectaculos. Fotbalul are ca principal scop victoria dar satisfactia noastra este de doua ori mai mare. Alte echipe castiga si sunt fericite dar nu este la fel deoarece identitatea lipseste din jocul lor. Rezultatul este un impostor in fotbal. Poti sa joci foarte, foarte bine dar sa nu reusesti sa castigi, asa cum a fost in cazul nostru in meciul cu Inter. Este ceva mai presus decat victoria, mai satisfacator… o mostenire. Inter a castigat Liga Campionilor dar nimeni nu vorbeste despre ei. Oamenii m-au observat dupa Euro 2008 dar joc la fel de ani de zile. Este adevarat ca sunt mult mai increzator si linistit, lucru datorat succeselor de care am avut parte in ultima vreme.

A avut fotbalul englez de suferit deoarece a imbratisat o cultura fotbalistica diferita?
Xavi: Fotbalul englez s-a schimbat, stilul de joc este mai tehnic. Dar inainte se juca un fotbal direct, era vorba despre a doua minge, numarul 9 tipic erau jucatorii precum Crouch sau Heskey si fotbalul nu era la fel. Carragher si Terry degajeaza mingile la intamplare. Cred ca s-a schimbat, Barry, Lampard, Gerrard, Carrick… acestia sunt jucatori care trateaza mingea frumos. Ii vezi si te gandesti ca intr-adevar incearca sa joace.

Este Paul Scholes un Xavi al fotbalului englez?
Xavi: Paul Scholes! Un model demn de urmat. Pentru mine, si sunt sincer in aceasta privinta, este cel mai bun mijlocas central pe care l-am vazut in ultimii 15, 20 de ani, am vorbit si cu Xabi Alonso despre el. Este un jucator extraordinar, are toate calitatile necesare: ultima pasa, goluri, este puternic, nu pierde mingea, are viziune. Daca era spaniol poate ar fi fost evaluat mai bine. Jucatorii il iubesc.

Fotbalul englez pare sa subaprecieze jucatorii tehnici.
Xavi: Este pacat, talentul si abilitatiile tehnice ar trebui sa fie mereu prioritare. Desigur, poti castiga meciuri fara acestea dar talentul este cel care face diferenta. Juventus ii are pe Krasic si Del Piero, Liverpool pe Gerrard. Cand te uiti la jucatori si te gandesti care e cel mai bun talentul va fi mereu cel mai important factor. Cesc, Nasri, Ryan Giggs (este o placere sa ii urmaresti pe acesti jucatori). Privind in trecut, mi-au placut John Barnes, Chris Waddle, Le Tissier, jucatori extraordinari! Chiar daca stilul lor a fost diferit mi-au placut Roy Keane si Paul Ince. Acea echipa a lui United a fost extraordinara, echipa mea preferata din Anglia. Daca as pleca undeva atunci mi-ar place sa o fac la Manchester.

In Anglia supraapreciem jucatorii fizici? I-ai mentionat pe Terry, Garragher…
Xavi: Stai, ai grija. Sunt jucatori fundamentali. Noi il avem pe Puyol care din punct de vedere tehnic poate nu este cel mai bun dar felul in care se apara este pur si simplu incredibil. Carragher si Terry sunt jucatori necesari, brilianti, dar trebuie sa se adapteze la fotbalul tehnic. Pentru mine acest lucru este natural, sau pentru Messi, Iniesta sau Rooney insa altii trebuie sa munceasca pentru asta. Pentru acesti jucatori este greu sa ridice capul din pamant pentru a pasa dar trebuie sa invete sa o faca.

Dar cand un jucator este dorit de un club, prima intrebare care ii este pusa e: “cat de inalt esti?”
Xavi: L-ati vazut pe Santi Cazorla. Crezi ca eu sunt mic dar Santi imi ajunge pana la piept si cu toatea acestea este un jucator briliant. Messi este la fel de mic dar este cel mai bun din lume. Poate este vorba de cultura dar in Anglia jucatorii sunt razboinici. In meciurile lui Liverpool Carragher castiga mingea si o trimite direct in tribune iar fanii aplauda. Fanii nostri nu ar aplauda niciodata asa ceva.

Saptamana viitoare jucati impotriva lui Arsenal in optimile Ligii Campionilor. Sunt ei diferiti? Joaca precum Barcelona?
Xavi: Arsenal este o echipa extraordinara. Cand vad Arsenal jucand, vad Barca. Il vad pe Cesc care conduce jocul, pe Nasri, Arshavin. Diferenta dintre cele doua echipe este ca noi avem mai multi jucatori care gandesc inainte sa paseze iar cheia acestui lucru este educatia, jucatorii care au 10, 12 ani de cand sunt la club. Cand ajungi la Barcelona primul lucru pe care il inveti este sa gandesti. Trebuie sa ridici capul din pamant, sa te misti, sa observi, sa gandesti, sa te uiti inainte sa pasezi, daca primesti pasa trebuie sa stii dinainte care jucator e liber pentru a-i putea pasa. Uitati-va la Busquets, cel mai bun mijlocas care joaca din prima. Nu are nevoie de mai mult, controleaza mingea si paseaza dintr-o singura atingere. Unii au nevoie de 2, 3 miscari si avand in vedere rapiditatea cu care decurge jocul este prea mult. Alves, o singura atingere, Iniesta, o singura atingere. Messi, Pique, Busquets, eu, la fel… sapte sau opt jucatori care joaca din prima, rapid. De fapt, antrenorul Charly Raxach obisnuia mereu sa spuna: jumatate de atingere!

Meciul Arsenal-Barcelona ridica mereu intrebari despre viitorul lui Cesc Fabregas.
Xavi: Daca as fi in locul sau si ar as vrea sa merg la un alt club, m-as gandi la Barcelona deoarece legatura este foarte puternica. Acelasi lucru se intampla si in cazul lui dar exista o problema: pretul sau. Cred totusi ca un jucator ajunge sa sa joace unde doreste. Trebuie sa ajunga la Barcelona.

Fanii tunarilor nu vor sa auda acest lucru si unii au acuzat jucatorii Barcelonei, chiar si pe tine, ca starniti probleme. Vara trecuta au fost atat de multe supozitii despre revenirea sa la Barcelona…
Xavi: Serios? De-abia daca am vorbit atunci dar imi imaginez ca nu le-a placut. Stii, de multe ori jucatorii nu gandesc deoarece suntem egoisti si nu realizam. Am spus acele lucru si pentru ca ma gandesc la Cesc deoarece vrea sa se reintoarca, Barcelona fiind visul sau. Dar desigur este capitanul lui Arsenal, este liderul acelei echipe. Situatia este foarte complicata pentru el. Este la un club care joaca pe stilul sau cu Wenger care l-a tratat foarte bine, care l-a invatat si l-a crescut iar Cesc il respecta foarte mult. Daca ar fi fost, sa zicem la Blackburn poate ar fi fost mai usor pentru el sa place. Adevarul e ca imi doresc sa vina aici. Barcelona are un stil foarte clar si nu multi jucatori se pot adapta dar Cesc s-ar potrivi perfect.

Te-ar inlocui pe tine, totusi?
Xavi: Nu vad noii jucatori ca o amenintare, nu spune “asta e zona mea”. Spun mai degraba “aduceti-i aici, lasati-i sa joace”. Cu cat sunt mai multi jucatori talentati la mijloc cu atat mai bine. Acum 4, 5 ani oamenii spuneau ca eu si Andres nu putem juca impreuna si priviti cum a iesit.

Anul trecut ati invins usor Arsenal…
Xavi: Da, dar anul acesta sunt mult mai buni. Cred ca este un dezavantaj pentru noi ca i-am intalnit anul trecut, au avut prea mult respect pentru noi. E ca si cum ne-ar fi lasat sa avem mingea, atat acasa cat si in deplasare. Meciul din deplasare s-ar fi putut termina 4-0 dar in final a fost 2-2 insa anul acesta va fi diferit.

Care a fost reactia ta cand ai aflat ca veti juca cu Arsenal?
Xavi: Am fost fericit deoarece imi place faptul ca va fi un meci foarte frumos. Arsenal nu e genul de echipa care se apara, care vrea sa distruga jocul. Daca ar fi fost Chelsea te-ai fi gandit ca iti vor lasa tie initiativa, vor astepta, se vor inchide si vor pleca pe contraatac cu Drogba si Malouda. Dar cred ca Arsenal va iesi la joc si va vrea mingea. Daca as fi fost fan as fi cumparat cu siguranta un bilet pentru acest meci. Manchester United si Chelsea ar fi jucat intr-un mod speculativ lasandu-ne noua mingea dar Arsenal nu va aborda asa aceasta partida.

Te atrage fotbalul englez? Jucatorii spanioli mereu vin de acolo fiind entuziasmati in legatura cu acesta.
Xavi: Este incredibil. Anglia este intr-adevar locul de nastere, inima si sufletul fotbalului. Daca Barcelona ar fi avut fanii lui Liverpool, Arsenal sau Manchester United am fi castigat Liga Campionilor de 20 de ori. Aceasta este o exagerare dar nu am mai vazut niciodata asa ceva. Am castigat o data cu 3-1 la Liverpool iar fanii au aplaudat ambele echipe la iesirea de pe teren. In Anglia, fotbalistii sunt respectati mai mult, fotbalul este mai nobil. Orice spaniol care merge in acel campionat il va iubi si se va intoarce un jucator mai bun. Daca ar fi fost sa plec as fi ales cu siguranta Anglia.

Finala este pe Wembley, lucru care o face si mai speciala pentru Barcelona, corect? Anul trecut a fost speciala pentru ca s-a jucat pe Bernabeu dar Wembley este scena pe care Dream Team-ul a castigat trofeul iar in acest an ati fost comparati foarte mult cu acea echipa…
Xavi: In 1992, aveam 12 ani si fratii mei au mers la meci dar parintii nu m-au lasat si pe mine. Am inceput sa plang dar nu a avut niciun efect asupra lor. Mi-ar placea sa joc pe Wembley. Este special pentru Barca si pentru orice fotbalist. In acest an finala va fi mai nostalgica, va avea un aer clasic. Iar eu sunt mai mult decat un nostalgic, eu sunt un romantic.

Nani si Rooney au facut diferenta

2011-02-13T12:45:00.002+02:00

"Cetatenii" au pierdut din nou un derby impotriva rivalei Man United, dar de data asta a parut ca meritau mai mult. Mancini si-a asezat echipa intr-un sistem 4-2-3-1, cu Tevez varf impins si o linie de trei mijlocasi ofensivi in spatele lui, Kolarov-Toure-Silva. Kolarov a fost urcat mijlocas stanga pentru ca Mancini stia ca Nani actioneaza in banda stanga a apararii oaspetilor si avea nevoie de un jucator care sa-l dubleze pe Zabaleta in duelurile cu tehnicul portughez. Milner juca mijlocas central si nu in banda cum ne-a obisnuit, iar in absenta lui Kolo Toure, Lescott continua titular ca stoper. Foarte interesanta morisca pe care o dezvoltau oaspetii pe faza de atac, Toure cobora mijlocas central, Milner trecea pe dreapta ,iar Silva urca al doilea varf ,in spatele lui Tevez. Miscarea asta a dezechilibrat mai ales la inceput defensiva celor de la Man Utd. Echipa lui Alex Ferguson a mizat pe un sistem 4-3-3 , cu Rooney in atac, incadrat de Nani si Giggs, sacrificandu-l asadar din nou pe Berbatov, pt un om in plus la mijlocul terenului. Trei mijlocasi centrali incepeau ca titulari, Scholes era in fata apararii, iar Fletcher si Anderson erau cei doi interi. Smalling i-a luat locul ca fundas central, accidentatului Rio Ferdinand.
.
Din nou, Alex Ferguson l-a preferat pe veteranul Scholes ca singur inchizator si de aici echipa a avut probleme defensive, mai ales la inceputul partidei, cand combinatiile in viteza din preajma careului lui Van Der Saar ,i-au adus pe Silva si pe Toure l-a finalizare, doar imprecizia lor a facut ca oaspetii sa nu inscrie. Ce vrea managerul scotian este sa il faca pe Scholes sa joace ca Pirlo la AC Milan, adica sa coordoneze constructia fazelor de atac ale "diavolilor" ,din fata propriei defensive. Scholes poate face asta, dar doar atunci cand nu are om pe el. In meciul de astazi, Yaya Toure a fost in zona lui si a pus mereu presiune pe el obligandu-l sa joace simplu. Cele mai mari probleme au aparut insa cand ,in morisca de care am vorbit mai sus, Silva ajungea sa se dueleze unu la unu cu veteranul englez. Mult mai mobil, tehnic si cu o viteza in plus, spaniolul creea panica mai ales prin calitatea paselor filtrante pe care le incerca. Cert este ca Manchester United avea nevoie de un inchizator de meserie acolo si asta s-a observat prin usurinta cu care "cetatenii" pasau in fata careului gazdelor.
.
De asemenea, exista si o dificultate a echipei de a construi actiuni coerente de atac si de a isi creea ocazii, in primul rand pt ca Scholes, asa cum am scris mai sus, era foarte departe de poarta si avea "mainile ocupate" cand cu Silva, cand cu Toure. Apoi, Anderson a facut o partida slaba, nu a reusit sa filtreze actiunile de atac ale celor de la Manchester United, desi de la el se astepta cel mai mult in conditiile in care Scholes avea problemele de mai sus ,iar Fletcher pur si simplu nu poate sa fie un conducator de joc, nu are calitatile tehnice necesare. O bila alba o are aici Milner, care ca mijlocas central a reusit sa il blocheze foarte bine pe brazilian. La toate astea, in defavoare lui Ferguson a mers si jocul facut de Giggs. Pe scurt, acesta nu i-a facut fata fizic lui Richards, mult mai robust si care il marca foarte agresiv pe galez, cautand sa nu-i dea spatii.
Pe de alta parte, nici Man City nu si-a creeat foarte multe ocazii, in afara de cele de la inceputul meciului si asta datorandu-se lui Tevez. Oaspetilor le lipsea un target player, un fotbalist pe care sa-l caute cu centrari sau cu verticalizari, pt ca atacantul argentinian 1) nu le facea fizic fata lui Smalling si Vidic, 2) actiona ca un numar 9 fals, miscandu-se permanent si cautand sa creeze culoare pt cei trei mijlocasi din spate, dar in afara de Silva, nimeni nu intra in combinatii, pt ca Toure si Kolarov sunt rigizi ,iar un-doiurile in viteza sunt cu greu punctul lor forte. Intr-o prima repriza echilibrata, cu un usor avantaj pt oaspeti, o gafa a facut ca gazdele sa intre in avantaj. Lescott a pierdut un duel la cap cu mult mai scundul Rooney, iar Nani l-a batut la viteza pe Zabaleta, pt 1-0.

Repriza a doua.
Doua schimbari corecte facute de Mancini, care i-a scos pe Kolarov si pe Milner si i-a introdus pe Wright Philips si Dzeko. Toure a trecut mijlocas central, iar Tevez si-a asumat rolul de trequartista, Dzeko preluand locul argentinianului, ca atacant central. Miscarile au fost corecte pt ca , avandu-l pe Dzeko in fata sa, Tevez ,mai retras, s-a implicat mult mai mult in joc. Tripleta Silva-Tevez-Phillips avea un plus de viteza si de tehnica, iar atacantul bosniac venea cu forta. In plus, Mancini a sesizat starea de oboseala a lui Giggs, si prin intrarea rapidului Philips in banda, ii creea mari probleme lui Evra, lipsit de ajutorul galezului, care isi cam terminase bateriile. Richards urca si el mai mult la invaluire, epuizandu-l pe mijlocasul stanga galez, in curse defensive. Golul a venit de la Silva, dupa o actiune a lui Phillips,dar bucuria nu a durat pt ca reversul medaliei in folosirea lui Silva ca mijlocas stanga si scoaterea lui Kolarov, a fost ca Zabaleta trebuia sa-si rezolve singur duelurile cu Nani si nu a putut sa o faca. Portughezul a centrat pentru golul din foarfeca al lui Rooney. Imediat dupa, Scholes a fost inlocuit cu Carrick, pt ca Manchester Utd avea nevoie de un om care sa inchida jocul mai bine decat o facea veteranul englez.

Concluzie: Tactic, Man City nu a fost inferioara lui Man Utd. Doua gafe defensive au "rezolvat" meciul in favoarea gazdelor insa. Silva creste de la meci la meci, pare ca i se potriveste foarte bine rolul de al doilea varf ,asa cum si lui Tevez pare a i se potrivi acest post, faptul ca este destul de scund nu-l ajuta ca varf impins. Man Utd insista cu Scholes la inchidere si nu pare cea mai buna solutie, iar Giggs resimte anii trecuti peste el. Au insa in Nani un jucator care poate decide meciuri si cand echipa joaca post.

Poveste fara Sfarsit

2011-02-13T12:23:00.004+02:00

Primul compromis facut de Mourinho: A pastrat sistemul, 4-2-3-1, dar l-a mutat pe Ronaldo pe dreapta, pt a-i face loc lui Di Maria pe stanga. Faptul ca Alves este cel mai ofensiv fundas dreapta din lume, a facut ca antrenorul Madridului sa inceapa in zona acestuia cu un mijlocas mai dispus la a face faza de aparare, decat este Ronaldo, care nu coboara. Ozil a primit si el sarcina de a-l inchide pe Busquets pt ca Barca incepe intotdeauna constructia de la inchizatorul ei, dar in acelasi timp, germanul avea si misiunea de a-l urmarii pe Xavi, pt a-i da lui Khedira posibilitatea de a juca mai adanc in fata apararii proprii, pt a acoperii zona in care Messi, ca un varf fals, actioneaza lasand culoare pt Pedro ,Xavi sau Villa. Ultima noutatea a fost aparitia lui Benzema, in locul accidentatului Higuain. Guardiola nu a schimbat sistemul clasic, 4-3-3 ,dar a echilibrat putin zonele laterale ale defensivei, titularizandu-l pe Abidal ca fundas stanga, intuind ca Ronaldo va actiona mai des in partea opusa celei in care joaca de obicei. In rest nimic nou, tripleta Villa-Messi-Pedro in atac, cu argentinian in centru si tripleta Iniesta-Busquets-Xavi la mijloc.

Pressing ucigator cand nu aveau mingea, tesatura de pase si verticalizari surprinzatoare cand o aveau. Nimic nou din punct de vedere tactic, jocul Barcelonei vine din ani de coeziune, de pastrare a aceluiasi modul si principii tactice si din sudura excelenta dintre Xavi si Iniesta. Real Madrid a cautat apararea agresiva si mingile aruncate peste defensiva gazdelor, pt viteza lui Ronaldo,Benzema si Di Maria. Prima problema a Realului a venit din lipsa de presiune pe care mijlocasii centrali ,Xabi si Khedira ar fi trebuit sa o puna pe mijlocasii centrali adversi, Xavi si Iniesta. Ei insa le lasau mult spatiu la minge si golul unu a venit exact din aceasta cauza: pasa lunga Iniesta, aparitie a lui Xavi in careu, profitand si de o deviere neinspirata a lui Marcelo. Problema aceasta rezulta si din faptul ca cel mai des, Ozil era cel care trebuia sa-l urmareasca pe Xavi, Khedira jucand mai aproape de de linia de fundasi. Germanul nu are abilitatile necesare pt a fi un mijlocas box to box, el este un al doilea varf, un trequartista in cel mai rau caz, dar nu un jucator cu care sa inchizi culoare catre propria poarta. Distribuirea sa atat de defensiv, a fost o greseala a lui Mourinho. O a doua problema a "albilor" a fost forma foarte slaba a fundasilor laterali. Este stiut ca Ronaldo nu face faza defensiva, dar in mod surprinzator, Real nu a avut nicio strategie de a il dubla pe Ramos la duelurile cu Villa. Probabil antrenorul Realului s-a bazat pe calitatea lui Ramos, unul dintre cei mai bine cotati fundasi dreapta din Europa, dar acesta nu i-a facut fata atacantului gazdelor. Golul doi a venit dupa ce Villa l-a depasit pe Ramos, iar Pedro i-a luat lejer fata lui Marcelo. Ofensiv, Real a contat doar prin Ronaldo in prima parte. Ozil, orientat defensiv si stand foarte aproape de Busquets, pt a-l inchide in momentul in care primea mingea, se izbea de reversul medaliei, adica in momentul cand avea el balonul, era foarte aproape de inchizatorul Barcei, care il tampona imediat impiedicandu-l sa contribuie in vreun fel la constructia atacurilor. Faptul ca nu doar Abidal, dar si Alves a fost mult mai defensiv decat de obicei, i-a impiedicat pe Di Maria si Ronaldo sa aiba spatii pe care sa-si puna in valoare viteza si tehnica.

Repriza a doua.
Mourinho si-a admis eroarea de a-l distribui pe Ozil intr-un rol ce implica un travaliu defensiv deosebit si l-a inlocuit cu Diarra. Toate mutarile facute de antrenorul portughez au fost facute cu scopul de a limita proportiile scorului (la fel si aceea de a-l inlocui pe Marcelo cu Arbeloa). Real a schimbat modulul de joc, trecand si ei la un 4-3-3, Khedira ramanand in fata apararii, iar Xabi Alonso si Diarra jucand ca doi interi. Ideea era de a ranforsa mijlocul, de a creste agresivitatea in duelurile cu Xavi si Iniesta, motoarele Barcelonei, dar acum Busquets nu mai avea un adversar direct pe el, era liber si putea asigura omul in plus pe posesie pt gazde. Cel mai prost lucru pe care poti sa-l faci in fata Barcelonei, este sa joci cu linia de fundasi foarte sus. Obligati de scor, madrilenii au jucat foarte agresiv, împingând linia de aparatori la mijlocul terenului. Dar acest lucru este in zadar daca nu reusesti sa castigi balonul, iar in fata unor jucatori cu calitatea tehnica a celor de Barca, nu prea poti sa o castigi. Asta a creeat un spatiu urias intre poarta lui Casillas si cei patru fundasi, spatiu speculat simplu cu mingi aruncate sau trimise "in gaura" in spatele aparatorilor oaspeti, pt cursele lui Villa,Pedro, Messi ori Iniesta. Mutarea logica de a il inlocui pe Marcelo nu a ajutat mult echipa, defensiv vorbind, dat fiind faptul ca golul cinci a venit de pe aceasi parte stanga, dar nici Khedira nu a fost capabil sa acopere corespunzator zona din fata apararii, Messi facand ravagii in partea a doua, chiar din aria aflata in paza neamtului, fiind co-autor la doua goluri.

Concluzie: Mourinho a gresit cand a sperat ca Ozil poate face ceea ce face Xavi la gazde. Lipsa de presiune asupra lui Xavi si Iniesta a decis invingatoarea, dar nu trebuie uitata problema fundasilor laterali, atat Ramos, cat si Marcelo au fost lamentabili. Cand Real nu are mingea, problemele cauzate de faptul ca Ronaldo si Di Maria nu fac faza de aparare, se vad pe tabela. Barca nu a facut nimic special, acelasi pressing minunat, aceasi posesie data de anii de munca pt aceasi filosofie de joc. Poate doar faptul ca Alves a fost mult mai cuminte decat de obicei ,ne mai avand raidurile ofensive obisnuite sa fie o noutate.

Monolog

2011-02-12T13:04:00.004+02:00

Se apropie ziua aceea, fara vreo insemnatate pentru mine, de fapt n-a mai avut vreo insemnatate de multi ani, multi ma considera un "carcotas" cum ca, nu stiu altceva, decat sa ironizez pe Sfantul Valentin si "adeptii" acestuia. Sti cum e in viata, trebuie sa fie si cineva Gica Contra, eu care am suferit intodeauna de un romantism desprins din poezia eminesciana, sunt acuzat de indragostiti ca as fi contra lor.
Nu fratilor! iubirea e un sentiment plin de noblete, si e atat de abstract, incat mi-ar trebui cel putin o mie de carti sa scriu despre ea, dar asta stiti si voi, sau poate credeti ca sunt "gelos" pe fericirea voastra, nimic mai simplu, sa arunci cu vorbe, despre cineva care e singur de doi ani incoace, adica pana la urma sunt un fel de "vagabond" care umbla si isi vede de treaba lui, dar voi care v-ati transformat relatiile in proprietati private, credeti ca vin sa bat la usa voastra, doar asa sa va stric fericirea milenara.
Voi credeti ca daca spuneti un "te iubesc" pe 14 februarie, si un trandafir atasat langa, va rezolvati toate problemele: "Este fratee am pacalit-o si anu' asta, o mai duc un an asa", stiu ca majoritatea asa ganditi, nu are rost sa va ascundeti dupa deget, cine va iubi cu inteligenta, va sti sa aprecieze nu numai o zi, langa persoana iubita, multi nu stiti ce-i iubirea, ma apropii de un subiect periculos, ar fi bine sa ma departez, nimeni nu le stie pe toate, dar cand stelele se desprind de pe cer, cand intregul Univers se schimba sub forma unei persoane, cand intreaga filosofie de viata, va pali sub raza dragostei purtate acelui om, atunci o sa stiti ca iubiti cu adevarat, si asta o sa vedeti ca nu se intampla numai pe 14 februarie. Va spune asta un om care a vazut toate astea, si care, spera, intr-o zi sa le mai vada. Apreciati persoana de langa voi ca pe un zeu, si nu o data, ci in toate zilele pana la sfarsitul veacurilor.

Rinus Michels, Legenda fotbalului total

2011-02-10T18:19:00.004+02:00

Marinus Hendrikus Jakobus Magister Michels Tot ce ne ramane dupa Rinus Michels e o dara de lumina pe care n-o putem insoti pana la capat si un fragment calcinat din istoria liberalismului. Acest document imposibil vorbeste despre fotbal si idei publice, intr-un fel ce va fi inteles, poate, de epocile viitoare. Vremurile noastre ies din discutie. Ele s-au batut indelung cu mostenirea lui Michels. Au pus in joc cel mai temut si mai neinteles dusman al luciditatii istorice: elanul exterminator al ingerului progresist. Si au invins.

In 1965, Olanda avea, in fotbal, marimea Ciprului si palmaresul Islandei. Etic, Olanda era cea mai avansata natiune europeana, exceptia iluminista fondata de burghezi, pictori si oameni de stiinta, sub privirile incurcate ale absolutismelor europene ale secolului al XVII-lea. Aceasta natiune mica, innobilata de o logica perfect contranumerica, adeverise virtutile autonomiei in toate ocupatiile majore ale comunitatii: politica, stiinte, teologie, pictura, filozofie. In planul contraculturii moderne, de la sporturi la muzica muzica pop, ea ramanea, totusi, o absenta rasunatoare. Ajax, clubul fondat inca din 1900 de patricienii Amsterdamului, era un agregat amator, plin de merit etic si de esecuri sportive. In decembrie 1965, in momentul in care clubul se pregatea de o retrogradare meritata, a aparut Rinus Michels. Fostul varf desirat al lui Ajax pusese in cui sabotii pe care ii folosise cu stangacie in teren, trecuse scurt prin armata si renuntase la postul de profesor de educatie fizica la o scoala de handicapati. Acest barbat uluitor, precedat mereu si nedrept de silueta unui taranoi olandez, cioplit cu greutate, a preluat functia, manat de o viziune. Din clipa numirii sale, Ajax a inceput o ascensiune de somnambul pe streasina sortii. Echipa a scapat de retrogradare, a cucerit trei titluri nationale, a castigat trei Cupe ale Europei si a devenit o amintire traumatica pentru milioane de oameni care au decis ca Ajax e numele fericirii. Istoria fotbalului decola brusc spre un orizont de altitudine nemaiintalnita. Aparea, coplesitor, fenomenul olandez. Un soc si un joc ilogic si neiertator. Olanda se transforma, in mai putin de cinci ani, in prima putere a fotbalului mondial. Brazilia ramanea, desigur, continentul din care fotbalul recruta o mitologie cu eroi la limita biologica a vegetalului. Olanda, o tara minuscula, punea in miscare un delirium tremens constructiv. Primul. Si ultimul, caci, la sfarsitul acestei experiente devastatoare, societatea ce i-a slujit drept arena avea sa cada epuizata in conformism. Mai intai insa, trebuie spus ca Rinus Michels a provocat marele turbion olandez al anilor 1968-1988, pornind de la o idee politica: liberalismul. Michels a fost laudat mereu prin mijloacele unei acuzatii. S-a spus ca el a avut la dispozitie o generatie de fotbalisti fara egal. Intr-adevar, Ajax a avut de rezolvat o singura problema: coabitarea a doua genii. Rinus Michels si Johan Cruyff.

Cel mai mare antrenor si cel mai mare jucator al tuturor timpurilor s-au intalnit pe aceeasi limba ingusta de pamant si au reusit sa se intuiasca si sa se conteste, spre admiratia si norocul lumii. Pe parcursul acestei polemici scaparatoare, fotbalul a devenit un joc princiar, o meditatie avansata asupra mijloacelor de a provoca victoria prin mutatii radicale. Cruyff si Michels au fost insotiti de o suita fabuloasa: Wim Suurbier, fundasul fanatic al contrelor lipite de tuse, Barry Hulshoff, stoperul fix ca un hoplit grec, Ruud Krool, cel mai important fundas de linie pe care a putut conta ofensiva lui Ajax, Johan Neeskens, omul care a inventat pressing-ul, pentru ca fotbalul ii parea, altfel, un joc inchis, Rob Rensenbrink si Johny Repp - e, pur si simplu, prea mult. Enumerarea e indecenta. Generatia condusa de Cruyff in teren n-ar fi devenit punctul in care fotbalul si-a schimbat directia daca nu intalnea una din ideile fixe ale lui Rinus Michels:
liberalismul. Michels a inteles ca valoarea devine actiune doar daca primeste dreptul la expresie si matca de curgere. Liberalismul lui Michels a impus doua teze. Mai intai, ideea ca autonomia persoanei e cel mai bun ingrasamant al performantei. Michels a dat mana libera jucatorilor sai. El a transformat jucatorul de fotbal, pana atunci insurubat pe posturi fixe, in creator de situatii tactice. A doua idee a liberalismului detonat de Michels a produs o dilema pe care fotbalul nu a rezolvat-o inca. Ea spune ca lipsa de sistem trebuie sa devina un sistem de fier, o dogma perfecta. Cu alte cuvinte, Michels a adus in fotbal forta anarhiei ordonate, acea combustie a "creativitatii destructive", aproximata de Joseph Schumpeter, in cazul capitalismului. Aici e diferenta intre Michels si formele recente de toleranta masinala care sufoca viata publica a Occidentului. Michels a impus idei liberale, dar le-a practicat sprijinindu-se pe un conservatorism strict. Omul care predica libertatea totala in teren pazea seara lifturile hotelurilor si telefona acasa la Cruyff, pentru a se convinge ca "baiatul s-a culcat devreme".

Dogma lui Michels a avut rezultate extreme. Uneori, insuportabile, alteori, halucinogene. In 1974, masina de totaalvoetbal (fotbal total) inventata de Michels a maturat tot pana in finala Mondialelor. Ciocnirea uriasa din finala a fost decisa de aparitia insolenta a traditiei istorice. Olanda a inceput prin a distruge Germania, in mai putin de 60 de secunde. Dupa 14 pase consecutive, in minutul 1, Olanda a deschis scorul. Germania era in coma, dar Olanda a raspuns cu un ranjet larg ispitei istoriei, care a cerut razbunarea umilintelor din razboi. Olandezii au decis sa ridiculizeze Germania la ea acasa, in loc sa aplice lovitura de gratie. Germania a castigat cu 2-1. Dupa 14 ani, Olanda, condusa din nou de Michels, a revenit in Germania si a castigat Europenele, semnand de primirea triumfului cu golul fara precedent geometric al lui Van Basten. Un milion de oameni au iesit pe strazi, la Amsterdam, si au declarat al doilea razboi mondial incheiat. Tot atunci isi dadea ultima suflare liberalismul lui Michels. Olanda post Michels a devenit treptat o echipa dependenta de dreptul de a condamna orice sistem si de a transforma acest drept in conformism. Laolalta cu viata publica, fotbalul si-a confectionat o infirmitate, un soi de scutire de optiune, intemeiata pe toleranta fara limita. A aparut astfel blocajul, neputinta de a trece la fapte si pasiunea pentru proiecte in vid. Olanda a invatat sa piarda temeinic si sa faca din stagnare o virtute. Din ideea liberala a lui Michels n-a supravietuit decat negativul: dovada ca libertatea redusa la superstitie submineaza premisele libertatii.

Romanii si gandurile lor!

2011-02-10T17:03:00.002+02:00

Romanii sunt un neam intreprinzator, dar mai ales cu valente de "importator", importam aproape orice de la popoarele "luminate" in speta al "Unchiului Sam", de la sarbatoarea mortilor umblatori, pana la sarbatoarea iubirii. Sfantul Valentin este asteptat de multi pe 14 februarie, romanasii ar fi in stare sa taca un an de zile numai ca in acea data "sfanta" sa impartaseasca persoanei iubite sentimentele "pasionale" stavilite cu mare grija tot anul. Fireste ironia imi inunda toate simtamintele, care romani(baieti) mai iubesc oare? asta e o alta intrebare existentialista pe care o voi dezbate intr-un viitor post, pana atunci va las cu un "vox populi" dintr-un sat prahovean, cine spunea ca ai nostri nu mai sunt conservatori si "puri" intr-ale iubirii se inseala!

Fructele Maniei

2011-02-10T15:07:00.003+02:00

N-am venit neaparat cu ideea de a face o recenzie a unei carti, as fi prea banal, nu mi-as regasi cuvintele, si oricum nu sunt vreun "circar" al acestora. Am descoperit de curand un bildungsroman autentic, o saga exceptionala "Fructele Maniei" o carte care probabil l-ar fi impresionat si pe Marin Preda autorul "Morometilor". Odiseea familiei Joad spre "taramul faganduintei" California expune un realism cutremurator, prezentat magistral de John Steinbeck. Un limbaj la fel de crud si colorat ca al familiei Moromete.
Celebra Route 66 nu este altceva in vremurile tulburi din roman decat un drum al foamei, al celor nedreptatiti, fortati sa ia drumul pribegiei cu toata agoniseala in spate si cu sperantele in suflete. Dupa ce ferma pe care o administrau in regim de arenda este desfiintata, ramasa pe drumuri, familia Joad, eroul colectiv din Fructele maniei, este silita sa se imbarce intr-o masina veche, inclusiv cu cele cateva animale care au mai ramas dupa ce totul a fost vandut. Toti membrii familiei viseaza sa gaseasca un trai mai bun in California, iar ca ei sunt toti cei pe care ii intalnesc in drumul spre taramul fagaduintei.

Tom Joad, cel mai mare dintre copiii familiei, este eliberat conditionat din inchisoare, dar cand ajunge acasa, descopera doar pamantul pustiit si salbaticit si casele lasate de izbeliste pe un pamant al nimanui. Un alt personaj interesant al romanului este fostul preot Jim Casy, cel ce va incerca sa devina, la un moment dat, glasul celor napastuiti. Cei doi aleg sa mearga impreuna in cautarea familiei Joad.

Familia sufera un continuu proces de disolutie, pe rand, membrii sai dispar sau pleaca, singura figura constanta ramanand cea a mamei care se straduieste din rasputeri sa ii tina pe toti in jurul sau. Personalitatea ei este redata cu iubire de autor, ea este singurul principiu care sta in picioare in timp ce ceilalti isi pierd capul, iar relatiile umane se deterioreaza.

Mirajul se destrama, pamantul fagaduit este guvernat de exploatatori si populat de saraci si amarati, nu este altceva decat un domeniu al raului social, al violentei si al nedreptatii. Finalul romanului este insa, o promisiune. Cu putinul ramas, cu toti cei care inca o mai formeaza, familia Joad isi continua drumul. Mai departe.
Va recomand cu caldura sa o lecturati, chiar daca numarul paginilor pe multi i-ar putea speria - nu mai putin de 827 -

Razboi Rece

2011-02-08T22:59:00.004+02:00

Cred ca s-au scris mii de eseuri, carti si tratate despre acea perioada atemporala din viata unui om - copilaria- a vorbi deja despre acest subiect, a devenit o banalitate crasa, tuturor oamenilor aflati in cumpana varstelor li se va inunda porii cu nostalgia dulce, aburinda ca o cafea braziliana a copilariei. Insa consider ca omul face mereu aceeasi greseala, isi compara propria copilarie cu a celor din generatia contemporana, vremurile, fireste, sunt supuse schimbarii, fiecare am avut bucuri, tristeti, iluzii si deziluzii, ne falim intr-un fel ca nu am fost asa-zisii "sclavi ai calculatoarelor" la ce folos?! daca suntem acum, ne mandrim ca noi am avut o copilarie plina de lucruri care ne-au influentat intr-un mod pozitiv si ce? cu toti am avut, numai ca noi "stocam" doar ce ne place.
Daca as intreba un puritan din epoca lui Napoleon, probabil ca ar fi nostalgic dupa scrisorile scrise la lumina lumanarii de seu atribuite iubitei sale, si ne va da exemple ce bine era in vremea lui. Asadar cu toti ne putem da exemple, omul insusi e un exemplu dat celorlalte rase inferioare (oare?!)
Nu trebuie sa facem comparatii care deja au luat proportii de dimensiunea unui "razboi rece" generatia nascuta sub vechiul regim versus "generatia sedentara" ci trebuie sa ne bucuram de ce a fost, oricum timpul nemilos intr-o zi va distruge si ultima farama de polemica.

Blestemul Tiki-taka

2011-02-08T22:10:00.002+02:00

Înregistrarea partidei FC Barcelona – Real Madrid din 29 noiembrie 2010 poate fi aşezată într-o sondă spaţială, aşa cum pe Voyager se află un disc cu fragmente sonore din Beethoven, Bach, Stravinsky, Mozart şi Chuck Berry. Într-un nou act de PR la nivel cosmic, le-am putea prezenta vecinilor cu adevărat galactici efectele unei stări de graţie pe care o părticică a omenirii a traversat-o, nicidecum o caracteristică a întregului.

În jocul Barcelonei nu e vorba de magie. Mingea este mereu vizibilă pe scenă, ca o mănuşă bătută în cuie de poarta adversarului. Mulţi îi zic circ şi nu greşesc decât prin aceea că-i dau cuvântului o conotaţie răutăcioasă. Circul taman asta înseamnă: o întreprindere riscantă, îmbrăcată în haine hazlii şi desfăşurată sub ochii tăi. E ca în filmele în care o bandă dă spargere într-o bancă: ştii planul, că vor săpa un tunel şi că hoţii vor dispărea cu banii prin canalizare, la fel cum ştii primele măsuri din Simfonia Destinului sau că Messi pătrunde mereu pe interior. Şi ce dacă? Aceste lucruri nu încetează nici să ne surprindă, nici să ne placă.

Identitate. Până la urmă, despre asta e vorba. Într-un prezent în care se caută ca toţi să fim la fel, ei sunt altfel. Asta înseamnă, de fapt, unicitatea: nu capacitatea avatarului tău de a vinde orice, de la şampon antimătreaţă până la ulei de maşină, ci ca tu să fii inimitabil. Din punct de vedere comercial, figurile lui Xavi şi Iniesta sunt mai potrivite pentru afişele cu “Wanted” decât pentru reclame. Ce să cumpere clientul? Cele 110 pase ale lui Xavi (vezi foto) din cele 87 minute în care a jucat, un fel de “Prinde-mă dacă poţi”? FC Barcelona e o echipă subversivă, care ronţăie circuitele şi nervii celuilalt, care ironizează, care dă senzaţia ucigaşă că nici măcar nu-şi propune să dea gol. Este, evident, o iluzie, muşcătura vine pînă la urmă, dar fotbalul premergător creează acea abundenţă liniştită, acea bucurie relaxată care nu mai seamănă cu o activitate având un scop, ci cu jocul.

Până şi ciuda copilărească a adversarilor devine cumva firească. Te uiţi la Sergio Ramos şi, cu toată brutalitatea reacţiilor sale, cumva îl înţelegi. Adică, el a făcut parte din angrenaj, a luat un titlu european şi unul mondial alături de adversari, totuşi constată că a fost doar un şurubel. Barcelona – cu fotbalul ei care nu doar că te înfrânge, dar te şi anulează – te poate duce la nebunie.

Există însă indivizi aflaţi într-un pericol mai mare decât adversarii lui Messi&Co. Sunt cei care vor încerca să joace Tiki-taka: ei se vor face singuri şi cu desăvârşire de râs. Barcelona nu a lansat o modă, ci un blestem, acela de a te face să crezi că poţi şi tu.

Panza cu ganduri!

2011-02-08T20:56:00.004+02:00

De-a lungul vremii am promis destule lucruri ca voi face pentru acest blog si aproape niciodata nu m-am tinut de cuvant, nu pot explica decat printr-un paradox acest neajuns, postarile dese nu au fost deloc dese, si as putea sa ma ascund foarte usor sub masca unui om care crede ca nu are nimic bun de spus, da-i omului o masca si iti va spune cine este, spunea marele Oscar Wilde, dar la mine chiar nu se potriveste in context.
Sunt un om comod, cine nu este? am fost doar eu si gandurile mele, atata amar de timp m-am consultat cu ele si nu m-au lasat sa le exprim, imi spuneau ca la ce bun? toata viata mea ma voi feri de banalitate, fobia gandurilor mele aceasta este, banalitatea nu va aparea niciodata pe acest blog, dar mai ales motivatia care mi-a lipsit o perioada, a inceput sa ma insele cu dragostea, s-au intalnit intr-un loc stiut numai de ele si s-au gandit sa fuga in lume, norocul meu a fost ca le-am descoperit "planul" motivatia fara experienta a fost prinsa la loc imediat, dar dragostea perfida si vicleana asa cum o stiu eu dusa a fost, plecand cu un ranjet de satisfactie fara ca macar sa isi ia adio.
Desigur mai sunt si oameni care apreciaza acest blog, aceasta munca a mea, aprecierile au fost destule dar niciodata nu prea le-am simtit din suflet, dar ieri am simtit ca trebuie sa privesc paienjenisul care s-a format, sa il curat si sa-i dau un pic de culoare, fie ca va exista o singura persoana pe lumea asta care imi va indragi gandurile asternute aici, le voi exprima cu cel mai mare drag si fara nici un pic de teama. De acum inainte mai putine vorbe, faptele sa vorbeasca!

De la Flugtag cazi direct in caruciorul cu rotile!

2010-09-24T16:03:00.002+03:00

Am avut ocazia, in premiera, saptamana trecuta sa asist la un eveniment care nu anunta nimic grav, ba din contra, multa distractie, intalnire cu prietenii s.a. Socoteala de acasa nu se potriveste deloc cu cea din targ, spune o veche zicala romaneasca, si cata dreptate avea!
Celebra companie de bauturi energizante care anunta de zor ca iti da aripi ar trebui sa isi schimbe putin sloganul si sa anunte ca acele aripi se topesc repede mai ceva ca cele din ceara din mitul lui Dedal si Icar. Asta a simtit-o cel mai bn pe propria piele una din concurentele Flugtag, concurs desfasurat pentru a treia oara in tara noastra. Impreuna cu echipa sa de "zbor" confectionand un "aparat de zbor" cam neinspirat, un "pian" care sa dovedit rupator de coloane vertebrale!
Fireste Red Bull a fost repede absolvita de orice vina, poi cine a pus-o domn'e sa se arunce in Dambovita, cine se credea! Chiar ma gandeam daca acest accident nefericit s-ar fi produs in America, si familia lui "Miss Piggy" ar fi reactionat cum trebuie, cam cate milioane de dolari ar fi stors drept daune? Probabil ca destule cat sa nu mai muncesti toata viata, dar asa ar fi fost corect.

Noi cei din multime nu am stiut nimic despre acest incident, Dani si Razvan mereu efervescentii prezentatori ai matinalului Antenei 1 au trecut cu zambetul pe buze mai departe! Deh nu vroia noua sa ne faca griji, poate ne enervam si plecam.
Cert este ca medicii romani si asa cu salarii "decente" au mai avut si ei activitate 4 ore in plus la cartea de munca pentru o "banala" operatie care ar fi putut-o lasa pe Madalina Dragan, invalida pe viata si asta pentru ce? pentru cateva minute de adrenalina. Noi sa fim sanatosi! Red Bull iti va da in continuare aripi sa cazi in Dambovita, doritori vor fi!

Olimpiada suspendata!

2010-08-24T22:03:00.001+03:00

Din 1990 şi pînă azi, Bucureştiul a votat cu dreapta şi a fost administrat cu două mîini stîngi. Primarii şi-au asigurat imunitate, care plecînd în străinătate, care devenind personaj de benzi desenate mondene, Crin Halaicu, care căţărîndu-se în funcţii politice, precum Traian Băsescu şi Adriean Videanu. Pe umerii contribuabilului a rămas o Capitală din ce în ce mai slinoasă şi descurajantă chiar şi pentru cei care iubesc oraşul.

Dar parcă niciodată Bucureştiul n-a fost condus de un om care să rostească nerozii atît de apăsat. Aflat în vizită la “Naţional Arena”, foarte bine că a insistat să se facă stadionul!, Sorin Oprescu a luat acel aer de exaltare botoasă care l-a făcut popular şi a declarat: “Mă gîndesc deja să organizăm o Olimpiadă la Bucureşti, undeva prin 2020″. După solemnitatea cu care a spus-o, nu se gîndea la Olimpiada de Fizică.

În 2012, Jocurile Olimpice vor fi găzduite de Londra. Au pierdut Madrid, Paris, Moscova şi New York. Chitila nu e pe listă. În 2016 s-a decis deja: va fi Rio de Janeiro. Au pierdut Madrid, Chicago şi Tokyo. Pentru 2020 se gîndesc să-şi alcătuiască dosarul nume ca Roma, Toronto, Dubai sau Copenhaga. Oricum, din momentul în care îţi înmugureşte ideea, ai nevoie de cel puţin un deceniu ca să-ţi depui candidatura, să faci lobby şi să-ţi reglezi infrastructura pînă la nivelul la care să fii luat în serios. Cîştigarea competiţiei şi construcţia efectivă a aeroporturilor, şoselelor şi bazelor sportive devine, apoi, o altă provocare, care durează 7 ani. În total, cel puţin un deceniu şi jumătate de muncă serioasă, calificată şi de miză naţională asumată. “Pă” cuvînt că acesta ar fi cu adevărat patriotism! Asta dacă e să discutăm serios ceea ce merită discutat serios. Da, România poate spera la Jocurile Olimpice, dar nu în 2020.

Un detaliu cam enervat: cu scaunele lui portocalii cu tot, primarul are fobii coloristice, “staţi niţel că e doar una dintre cele 6 nuanţe de roşu”, bine că i-au explicat constructorii, Arena Naţional ar fi cvasiinutil la o Olimpiadă pentru că e gîndit exclusiv ca stadion de fotbal şi “pă” el nu se pot derula alte competiţii. Cînd aţi decis să demolaţi pista de atletism nu v-aţi gîndit la asta. Upsss!

Secretele Vaticanului

2010-08-17T15:28:00.000+03:00

Sfântul Oraș este învăluit în mistere și intrigi de secole. Cu excepția cardinalilor și episcopilor din vârful ierarhiei, nimeni nu are avut acces la ceea ce se petrece în măruntaiele Bisericii. Se spune că în arhivele Vaticanului există anumite lucruri care, dacă ar ajunge la cunoștința publicului larg, ar schimba pentru totdeauna fața credinței. Secretele Vaticanului a fost filmat parțial cu camera ascunsă, cu misiunea de a revela aceste lucruri.

Iată unele întrebări la care acest a încercat să găsească un răspuns: Ascunde Vaticanul informații potrivit cărora crucificarea lui Isus a fost o farsă? Există o cabală de sataniști în interiorul Vaticanului? Doar câșiva aleși știu că în dimineața înmormântării Papei Ioan Paul câteva OZN-uri au apărut deasupra Vaticanului.

Documentarul ne invită să examinăm rapoartele despre conspirațiile de la Vatican și legăturile axcestuia cu scufundarea Titanicului, asasinarea lui Abraham Lincoln, ritualuri satanice, posedări demonice și alte lucruri despre care Orașul Sfânt ar prefera să nu se știe niciodată.

D'ale Carnavalului

2010-08-13T11:26:00.001+03:00

Gigi Becali si-a dat din nou arama pe fata, dezvaluind ieri care au fost de fapt motivele reale ale despartirii de Victor Piturca. Faptul ca a incercat sa-i concedieze nepotii aflati in functii importante prin birourile de la Stadionul Ghencea, dar mai ales pentru ca ii lasase de inteles ca vreo trei ani trebuie sa uite de Steaua. Pana la urma nu este nicio mare descoperire faptul ca finantatorul Stelei nu accepta actele de subordonare.

Doar ca, prin declaratiile sale, Becali intareste ceea ce se stia: Steaua nu mai este demult a stelistilor ci este doar afacerea familiei sale. In atari conditii, este imposibil sa mai fi atat de naiv incat sa crezi ca latifundiarul din Pipera ar putea renunta vreodata la jucaria ce i-a incaput pe mana in cel mai nefericit moment din istoria clubului din Bulevardul Ghencea.

Nu exista, probabil, in acest moment vreo umilinta mai mare pentru cei care iubesc si respecta culorile "ros-albastre" decat sa inghita si, mai ales, sa suporte ineptiile debitate de cele mai multe ori cu seninatate de catre Gigi Becali. Asadar, cel mai galonat club din fotbalul romanesc a ajuns doar o afacere de familie. Fara stralucirea de altadata, Steaua s-a scufundat nu numai in mediocritate, ba chiar in ridicol. Cand spui Steaua nu te mai gandesti niciodata la gloriile adevarate precum Lacatus, Hagi, Piturca, Ienei, Tudorel Stoica, Balint, Iordanescu, Bumbescu sau Belodedici.

Astazi, cand pronunti numele echipei din Bulevardul Ghencea, gandul iti zboara la Gigi Becali, la Virgil, la Mache, la o loja unde se mananca branza si se bea sampanie, la frustrarea si nebunia suporterilor care ajung sa-I doreasca pana si moartea patronului ca pe o izbavire sau o ultima sansa. Acesta este rezultatul final al celei mai urate infrangeri din istoria Stelei. Asa se intampla cand transformi un brand intr-o afacere falimentara de familie. Asa se intampla cand singurul lucru pe care il ai in fata se rezuma doar la miile de euro pe care le scoti cu nesimtire din buzunar si le arati spre camerele de luat vederi. Asa se intampla cand vorbesti despre fotbal doar din scaunul de la Palat, sfidand milioanele de suporteri saraci ai Stelei. Gigi Becali a demonstrat ca in viata totul se poate cumpara. Inclusiv lucrurile sfinte, intangibile pana in momentul in care el a obtinut actiunile majoritare ale clubului din Ghencea. Sfidand tot ce se putea sfida, latifundiarul din Pipera a ucis Steaua. I-a ucis spiritul, i-a daramat locul din inima fanilor. Totul doar pentru faptul ca singurul care trebuie sa conteze este el. Ilie Dumitrescu trebuie plans in acest moment.

A venit de fapt sa asiste la ultimele zbateri ale unui muribund. Sau, mai degraba, sa-i curme suferinta, infigandu-i un ultim pumnal in inima. Lacrimile suporterilor n-au insemnat nimic. Iar acest nimic se adanceste, atata vreme cat nici macar oamenii care au trait cel mai frumos mariaj cu brandul care se pregateste sa moara, n-au reusit sa-l faca sa inteleaga un lucru elementar: acela ca este dureroasa clipa revederii cu cel ucis de propriul tau cutit!

You want to make money ?

2010-08-08T16:10:00.000+03:00

You want to make money ?: "Want to make money online, make cash while you surf the net ? With 20$2Surf, you will earn money cash. Try it, it's FREE to join and you can EARN MONEY !"

"Romanii si Stiinta" (care este)

2010-07-31T13:17:00.001+03:00

Mi se pare incredibil! eu credeam ca suntem in secolul 21, masinile scumpe, tehnologia "de cocalar" si toate "briz-brizurile" astea, de te minunezi cand le vezi, si te gandesti ca romanul e istet de la natura, toate astea iti provoaca greata cand descoperi ca prostia in aceasta tara este imensa ca o gaura neagra( multi ma vor intreba probabil ce-i aia!).

Nu mai ma mira nimic de acum incolo, O sa va prezint si voua putin mai incolo, testul la care au raspuns un esantion reprezentativ din populatia cu varsta de peste 18 ani, in perioada iulie- septembrie 2009. Mi se pare grav ca 42% dintre "romanasi" adica aproape jumate, inca cred ca Soarele se invarte in jurul pamantului, suntem mai rau ca in Evul Mediu, aia macar nu vroiau sa vada adevarul, nu ca erau prosti!

Multi chiar daca nu a fost aceasta intrebare in test, probabil ca nu stiu cum arata o biblioteca, o sa le recomand eu insumi una foarte buna in zona Morarilor, saracul Soare, stimati romani, el sta pe loc, doar noi ne invartim in jurul lui, multi dintre voi spuneti ca fara rost!

81 % dintre "tricolori" cred ca Guvernul trebuie sa sprijine financiar progresul stiiintei, desi nici macar jumate nu au minimul de cunostiinte in domeniu, si e foarte grav mai ales cand acestia cred ca nu le foloseste la nimic in viata. Asa e dragii mei "cocalari", ce va trebuie voua sa stiti ce este aerul, cand voi il respirati degeaba. intoarceti-va la "gainariile" voastre zilnice, la "smangleala mertanelor", furtul de telefoane s.a, macar e bn ca stiti ce sunt si alea.

Un fapt interesant este ca romanul cu cat este mai religios, cu atat minimalizeaza rolul stiintei si crede cu tarie in existenta "miracolelor" ( te rog Doamne fa un miracol sa citeasca si ei macar o carte, sa nu moara prosti cand vin la Tine). Doi din trei romani considera ca Biserica nu greseste niciodata ( daca ati sti dragilor cate crime are pe constiinta "Sfanta voastra Biserica", descoperiti ca sunteti mult mai curati ca Ea).

Paradoxul este ca multi "mioritici" cred foarte mult in astrologie si in numerologie, poi cum asa fratilor? se bate cap in cap Dumnezeu cu ce mai credeti voi! 22% dintre ei cred ca horoscopul "este foarte stintifiic" intr-adevar sunt curios cum va modifica destinul o stea ca Soarele care se invarte in jurul Terrei din punctul vostru de vedere si 40% sunt convinsi ca semnul zodiacal sub care sunt nascuti le influenteaza, caracterul si comportamentul, atunci e clar ca sunt zodii "proaste".

Un singur lucru bun am remarcat si anume ca sunteti convinsi de beneficiile stiintei dar numai ca nu prea stiti ce-i aia, 35% dintre voi mai credeti ca virusul HIV (cel care declanseaza boala numita SIDA, pentru cei ce nu stiu) poate fi luat daca beti dupa un suferind, va trebuie si educatie sanitara se pare, ca sa nu mai spun ca multi dintre voi nu stiti ce-i ala sapun!

Proiectul "Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării", coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu, este menit să afle cât de familiarizat este publicul românesc cu evoluţiile ştiinţifice şi în ce măsură este capabil să înţeleagă ultimele descoperiri. M-am lamurit total de "cunostiintele" lor, si in final va prezint celebrul set de intrebari la care am speranta ca o sa mai cresteti rata de intelectualitate a acestui popor, imi permit sa o spun incult si snob.

1) Antibioticele distrug atât viruşii, cât şi bacteriile (adevărat sau fals)?

2) Genele tatălui sunt cele care determină dacă copilul va fi o fată sau un băiat (adevărat sau fals)?
3) Laserele funcţionează prin concentrarea undelor sonore (adevărat sau fals)?

4) Toată radioactivitatea provine din activităţi umane (adevărat sau fals)?

5) Laptele radioactiv devine sigur pentru consum prin fierberea sa (adevărat sau fals)?

6) Primele fiinţe umane au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii (adevărat sau fals)?

7) Electronii sunt mai mici decât atomii (adevărat sau fals)?

8) Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale (adevărat sau fals)?

9) Pământului îi trebuie o lună să înconjoare Soarele (adevărat sau fals)?

10) Soarele se învârte în jurul Pământului (adevărat sau fals)?

11) Centrul Pământului este foarte fierbinte (adevărat sau fals)?

12) Continentele pe care trăim se mişcă de milioane de ani şi vor continua să se mişte şi în viitor (adevărat sau fals)?

13) Oxigenul pe care îl respirăm provine de la plante (adevărat sau fals)?

Invincibilia Armada!

2010-07-28T22:09:00.003+03:00

Asa cum era cunoscuta acum 5 secole flota spaniola cea care domina intreaga lume cunoscuta, asa pare si Spania fotbalistica a zilelelor noastre sa domine acest sport popular. Un mare aport il are paradoxal "dusmanca" ibericilor, provincia rebela Barcelona, unde domina autoritar jucatori catalani la toate categoriile de varsta ale nationalei.

Desigur ca nimic nu este intamplator, acolo nu este un izvor de talente ci o "fabrica" de talente, fotbalul total si tiki-taka specialitatea catalana, sursa atator trofee cucerite de Barcelona sunt un bun exemplu pt "dusmani". O zona printre cele mai dezvoltate economic din lume, unde criza e o simpla ploaie de vara, asigura Spaniei 25 % din PIB foarte mult, practic fara ajutorul acestora ibiericii din punct de vedere economic ar fi in colaps.

La toate grupele de juniori ale spaniolilor predomina canteranii catalani: Alex, Marc Bartra, Planas, Montoya, Thiago si Oriol sunt doar cateva exemple din next generationu' catalan (pardon "spaniol") toti facand parte din echipa de jucatori sub 19 ani, practic tot axul central al echipei este provenit din pepiniera Barcei. Viitorul suna la fel de bn si nici nu exista motive de ingrijorare, "micuta" echipa spaniola spulbera campionatul european rezervat acestei categorii de varsta, deja acestia demonstreaza certe calitati, sa spunem cateva cuvinte despre ei:
Oare mai este necesar sa spunem ca noi nici macar nu ne-am calificat la acest turenu final? nu cred, romanii au talent, asteptam sa apara din senin vreun Dobrin sau Hagi, in loc sa ne organizam sa facem antrenamentele, sistemele de joc si filosofia dupa modelul catalan.

Thiago Alcantara va face anul asta pasul spre echipa mare a Barcelonei, el a jucat in cateva meciuri sezonul trecut si a impresionat, este considerat la fel de clarvazator si de inteligent in directia paselor ca Xavi, Edu Oriol are deja din tehnica lui Iniesta, Bartra este capitanul formatiei a 2 catalane si are determinarea capitanului Puyol, flancurile Planas si Montoya au cochetat si ei deja cu echipa antrenata de Guardiola.

Între tiki-taka şi cacamaca

2010-07-27T13:31:00.002+03:00

Ole, Spania! Salutări din lumea a treia

De ce Spania e o mare echipă? Dacă aţi fi urmărit finalul partidei cu Germania, aţi fi înţeles. După golul lui Puyol, ibericii n-au apelat la trucurile cunoscute. Fotbaliştii nu se zvîrcoleau pe gazon, Jabulani nu a părăsit orbita, Xavi nu a ţinut enervant mingea lîngă steagul din colţ, în speranţa unui corner izbăvitor, Casillas nu s-a hîrjonit cu iubita pentru a întîrzia degajarea. Nimic din toate acestea. O singură pasă spre portar în ultimele 20 de minute. Doar schimbările lui Del Bosque au stricat scenariul.

Tiki-taka şi atît. Nu întîmplător Spania a brevetat ţesătura de pase ce strînge adversarul în laţ. Tiki-taka e corida mutată pe terenul de fotbal. Un dans în jurul taurului furios. Mingea e muleta toreadorului, ce-i întărîtă pe rivali. Se reped s-o sfîşie, dar balonul a plecat deja spre un alt matador. În loc de ţepuşele ascuţite, banderillas, avem ocaziile ce anunţă lovitura mortală. La fotbal, moartea e doar o figură de stil. Urmează un alt meci, un alt turneu final, o altă revanşă. Coride se organizează şi în Portugalia sau în Franţa, dar în Spania sînt în jur de 500 de arene, iar Plaza Monumental de Las Ventas din Madrid e cea mai mare din Europa.

Noi nu am avut tiki-taka. Să nu ne amăgim. Temporizarea era mai mult un ritual de alungare a spiritelor rele. Un stil de joc ghidat de instinctul de conservare. Pasam să omorîm timpul, nu adversarul, fluieraţi deseori de publicul ce nu accepta să conducem mingea de-a latul terenului. Nu aveam curaj pentru o luptă dreaptă. Nu am avut coride, doar codrii unde să ne ascundeam pînă trec cotropitorii. Capra vecinului este taurul nostru. Pînă şi cu Hagi în echipă, mai la îndemînă ne-a fost contraatacul. Am ridicat un singur imperiu, şi acela tip duplex, cu vecinii bulgari. “Mioriţa” nu vorbeşte despre spiritul de învingător.

Ani la rînd Spania a jucat rolul loserului la turneele finale. Nu a dezarmat. A investit sistematic în sport, în timp ce noi am tot aşteptat să răsară un alt Hagi, fiindcă românii, nu-i aşa?, au har. Am stat cu mîinile în sîn şi acum tînjim la tiki-taka, dar avem cacamaca. Ne-au dispărut mingicarii, bubuim baloanele şi stăm la mîna hazardului. Investitorii din fotbal sînt, de fapt, creditori, iar conducătorii federaţiei şi ai ligii au girat falimentul autohton. Construim două stadioane în jumătate de secol. Am aflat cu surprindere că nu sîntem buricul pămîntului. Nu vom înţelege mare lucru din performanţa Spaniei, ne vom lăuda că i-am bătut la ei acasă. Campionii sîntem noi!

"Bulgarul" din mine!

2010-07-26T21:42:00.003+03:00

Am descoperit din intamplare un site foarte interesant www.reincarnare.ro, se stie ca sunt fascinat de foarte mult timp de ideea in sine de a fi calator in spatiu si timp, poti face acolo inclusiv un test, normal ca nu cred in el dar e foarte interesant si te-ar putea pune pe ganduri.

Am trecut ziua de nastere, luna si anul si mi-a fost "dezvaluit" ceea ce am fost intr-o viata anterioara. Am fost un barbat se pare de origine slava nascut undeva pe teritoriul Bulgariei de astazi in jurul anului 1600, chiar mi-as fi dorit sa traiesc in acea perioada din anumite puncte de vedere, totusi trebuia sa ma feresc de "Sfanta Inchizie" daca afla ideile mele "eretice" despre Dumnezeu.

Am fost de meserie fierar sau drumar, la cat de neindemanatic sunt acuma si la ce maini finute am, clar ca nu se potriveste deloc, cred ca imi dadeam mereu cu ciocanul in mana!
Eram o fire dinamica si activa cu posibilitati certe de organizator, ceea ce este interesant pentru ca ma consider asa si mai presus de toate cica as fi fost un fel de sef pe vremea ea (suna interesant), cert este ca mi-ar fi placut sa-l cunosc personal pe Galilei si sa-i spun cata dreptate a avut in legatura cu sistemul nostru solar. Va recomand sa intrati si voi pe site si sa va faceti testul, indiferent ca, credeti sau nu, macar de amuzament, eu insa cred cu tarie in reincarnare!

Universul nostru se afla intr-o gaura neagra?

2010-07-26T21:35:00.001+03:00

Exista in randul comunitatii stiintifice internationale unele teorii indraznete ce avanseaza posibilitatea ca intregul univers in care traim sa existe, de fapt, in interiorul unei gauri negre. In aceasta optica bizara, Universul dinaintea Big-Bang-ului este unul vast, infinit si cu o varsta inestimabila.

Oamenii de stiinta de la Princeton si Cambridge sustin ca mare parte din Univers este distrus in mod constant, atat ca timp cat si ca spatiu, de gaurile negre. In fiecare ciclu distructiv, numai o mica samanta de spatiu locuibil supravietuieste, dezvoltandu-se apoi dupa principiul Pasarii Phoenix, pentru a forma un nou univers cu ajutorul aparent atotputernicei materii intunecate.

Modelul este bazat pe Teoria M - o versiune prelungita a teoriei stringurilor. In cadrul acestui model, Universul este o regiune de membrane multidimensionale, denumite "brane" si este doar unul din multele universuri. Atunci cand aceste brane intra in coliziune unele cu celelalte, formeaza gaurile negre, nelocuibile, lasand in urma lor doar o mica portiune de spatiu pentru noi. Daca energia intunecata ar lipsi si nu ar umple aceste goluri, cateva astfel de cicluri ar anihila totul. Suna naucitor, dar asa cum un mare fizician spunea candva, problema nu este ca teoria e prea nebuneasca, ci tocmai ca nu este suficient de nebuneasca.

Newton a gresit: gravitatia nu exista

2010-07-26T21:33:00.002+03:00

Cercetarile fizicianului american de origine olandeza Erik Verlinde au reaprins polemicile in Statele Unite pe tema Teoriei gravitatiei, “o iluzie” in opinia acestuia.

In ultima vreme, Erick Verlinde, fizician si matematician celebru, care si-a legat deja numele de "teoria stringurilor" (supersimetria universurilor paralele), agita lumea academica din Statele Unite printr-o serie de conferinte in care face bucati teoria gravitatiei. Viziunea lui Erik Verlinde arunca o lumina noua asupra unora dintre marile teme ale fizicii contemporane: asa-numita "dark energy" (energia obscura), un soi de anti-gravitatie care pare a accelera expansiunea universului, sau "materia obscura", care ipotetic tine galaxiile unite intre ele.

La Harvard, fizicianul Andrew Strominger nu-si ascunde admiratia pentru colegul Verlinde. "Ideile lui inspira discutii foarte interesante, care ataca direct tot ceea ce nu intelegem din universul nostru". De altfel, Verlinde este ultimul dintr-o serie de oameni de stiinta care de 30 de ani incoace "demoleaza" bucata cu bucata teoria gravitatiei. In anii '90, Ted Jacobson a ilustrat gaurile nere precum niste holograme, imaginile tridimensionale utilizate pentru siguranta cardurilor noastre de credit: tot ceea ce a fost "inghitit" si a disparut in gaurile negre ale universului exista sub forma de informatie intiparita pe holograma, pe suprafata externa. Juan Maldacena de la "Institute for Advanced Study" a construit si el un model matematic al universului infatisat ca un borcan de supa conservata: tot ce se intampla in borcan, inclusiv ceea ce numim gravitatie, este sintetizat pe eticheta lipita pe exteriorul acestuia: in afara in schimb, gravitatia nu exista.

Erik Verlinde, autor al unei formule de algebra care-i poarta numele, are un frate geaman, Herman. Vietile lor au fost identice multa vreme, ambii fiind matematicieni respectati: au absolvit impreuna universitatea la Utrecht in 1988, tot impreuna au plecat in America pentru a-si continua studiile la Princeton, unde au obtinut fiecare cate o catedra. S-au casatorit cu doua surori si au divortat. Si de-abia in acest punct, in vietile lor simetrice a aparut o usoara discrepanta. Herman a ramas la Princeton, iar Erik a decis sa traiasca in Amsterdam.

Vara trecuta, in timp ce se afla in vacanta in sudul Frantei, un hot i-a furat laptopul, cheile de la casa si pasaportul. A fost constrans sa mai ramana acolo o saptamana in plus, o saptamana de reflectii care s-au dovedit "fatale" pentru teoriile lui Newton. Ganditi-va la univers ca la o cutie de scrabble, jocul in care trebuie sa compui cuvinte cu literele alfabetului: daca agitati cutia si imprastiati literele la intamplare, o cantitate aproape infinita de combinatii nu are nicio semnificatie si cu cat agitati cutia mai tare, cu atat e mai probabil ca dezordinea literelor sa creasca pe masura ce literele se combina in ordinea probabilitatii. Acesta este noul mod de a vedea forta de gravitatie in viziunea lui Verlinde, ca o forma de entropie. Sau un "efect colateral al predispozitiei naturale catre dezordine". Daca nu e clar ce o va inlocui, Verlinde este totusi categoric asupra unui punct: "Regele este gol. De multa vreme oamenii de stiinta au inteles ca gravitatia nu exista. Acum a venit momentul s-o spunem cu voce tare".

Sursa: La Repubblica

Masina care se transforma in elicopter

2010-07-26T21:29:00.001+03:00

Intr-un minut, vehiculul 4x4 isi desface elicea si e gata de zbor. Masinaria proiectata de AVX Aircraft Company, din SUA, ar putea fi utila soldatilor aflati pe front, pentru a-i ajuta sa evite pericolul minelor ingropate.

Aproape orice soldat poate conduce vehiculul; nu e nevoie de licenta de pilot, afirma reprezentantii companiei producatoare.

Masina- elicopter ar putea transporta patru soldati complet echipati si poate calatori peste 400 km, pe sol sau in aer, cu un singur "plin" de carburant.

Viteza maxima pe care ar atinge-o ar fi de 225 km/h in aer si 138 km/h pe sosea.

Proiectul a fost inaintat Pentagonului, pentru a-l evalua. Desi ideea este promitatoare, ar mai putea trece cativa ani pana cand compania sa produca un prototip.

Secretele unei casnicii fericite

2010-07-26T21:27:00.002+03:00

Le-a identificat scriitoarea americana Anneli Rufus in articole publicate de-a lungul timpului pe aceasta tema de revistele de stiinta.

Potrivit documentarii facute de Anneli Rufus in revistele de stiinta, "trucurile" pentru evitarea unui divort sunt cel putin 15 si merg de la a alege pentru casatorie o persoana zambitoare pana la a evita o femeie care a ales o cariera militara. "Cifrele reiesite din studiile stiintifice ne ajuta sa ne gandim la factori de care de obicei nu se tine cont in relatii", a declarat Rufus pentru Daily Telegraph.

Varsta nevestei este primul astfel de factor de luat in calcul, se arata in lista publicata de revista on line 'The daily beast": potrivit "National Center for Health Statistics" din Statele Unite, daca mireasa are mai putin de 18 ani riscul de divort este de 48%, si coboara proportional cu cresterea varstei. Si dorinta de a avea copii are o influenta: daca sotul si sotia nu sunt de acord asupra numarului de copii, probabilitatea unui divort se dubleaza. Si in orice caz, cand vine vorba despre sexul copiilor, mai bine baieti: doi copii baieti dau o probabilitate de divort de 39%, in timp ce doua fetite, 44%. In plus, parintii cu un copil caruia i-a fost diagnosticata o dereglare de deficit de atentie si hiperactivitate au cu 24% mai multe probabilitati de a se desparti.

Pentru femei, un "secret" ar fi ca trebuie sa-si aleaga un sot cu un nivel scazut de testosteron (!?): cei cu prea mult testosteron au cu 43% mai multe probabilitati de a divorta, potrivit unui cercetator australian. Si convietuirea face rau casatoriei: daca unul dintre cei doi soti a convietuit cu altcineva inaintea casatoriei, exista sanse duble sa se ajunga la divort. Un alt studiu a demonstrat si ca daca cei doi surad in fotografiile din copilarie, probabilitatea unui divort este de 10%, crescand la 30% in cazul unei expresii mai "serioase".
In lista compilata de scriitoarea americana mai exista si factori precum existenta unor boli grave ale femeii, caz in care probabilitatile unui divort cresc de sase ori, avortul spontan sau un accident cerebral survenit la unul dintre soti.

Foarte importanta reiese a fi si cariera: cei mai probabili candidati la divort sunt balerinii si coregrafii (43% sanse de a divorta), in vreme ce job-uri cu "risc scazut" in acest sens sunt cel de agricultor si de inginer nuclear (7%), si mai ales de optometrist (4%).
In Statele Unite si etnia este determinanta, cu afro-americanii avand 47% probabilitati de a divorta si asiaticii de 20%. Iar un sfat pentru toti barbatii ar fi acela de a evita femeile cu o cariera militara: potrivit Departamentului pentru Aparare al Statelor Unite, acestea au cu de 250 de ori mai multe probabilitati de a divorta decat cuplurile in care militar este barbatul.
Sursa: ANSA

Dispare timpul din Univers?

2010-07-26T21:22:00.002+03:00

Este un concept ce frizeaza fizica cuantica dar, in ultima perioada, majoritatea oamenilor informati a inceput sa se familiarizeze cu notiunea de continuum spatio-temporal. Ei bine, cum ar fi daca partea cu timpul din aceasta ecuatie ar disparea, pur si simplu?

Noi dovezi par a sugera intocmai acest lucru, faptul ca dimensiunea temporala a existentei se scurge, incet si sigur, din Univers, iar intr-o zi va disparea complet. Aceasta teorie radicala ar putea explica un mister cosmologic ce i-a pus mereu in incurcatura pe cercetatori.

Ideea ca timpul in sine ar putea inceta sa existe in cateva miliarde de ani - iar totul sa se opreasca - a fost inaintata de profesorii Jose Senovilla, Marc Mars si Raul Vera de la Universitatea din Tara Bascilor, Bilbao si de la Universitatea din Salamanca, Spania. Corolarul acestei finalizari radicale a timpului ar veni ca o explicatie alternativa pentru "energia neagra" - misterioasa forta antigravitationala sugerata de unii oameni de stiinta pentru a explica fenomene cosmice... inexplicabile.

Totusi, nici pana azi nu stie cu adevarat ce este aceasta materie neagra si de unde vine. Cei trei cercetatori propun o explicatie naucitoare. Ei spun ca aceasta energie nu exista deloc si ca privim lucrurile pe dos. Spun ca este o falsa impresie aceea ca Universul se extinde la o rata accelerata si ca, de fapt, timpul este cel care incetineste.

La nivel de existenta cotidiana, schimbarea este imperceptibila. Totusi, ea ar fi evidenta prin masuratori la scara cosmica, in urma analizarii cursului Universului de-a lungul miliardelor de ani. Schimbarea este infinitezimala din perspectiva umana, dar, in termeni de vasta perspectiva cosmologica, studierea luminii stravechi provenind de la sori care au stralucit cu miliarde de ani in urma ar facilita masuratori concludente.

Implicatia imediata a posibilei incetiniri a timpului, potrivit recentei teorii, este aceea ca dimensiunea solitara a timpului nostru se transforma, incet, intr-o noua, a patra, dimensiune spatiala. Desi radicale, si multe fara precedente, aceste idei nu vin fara sustinere. Gary Gibbons, cosmolog in cadrul Universitatii Cambridge, se declara, intrucatva, adept. "Credem ca timpul a aparut in momentul Big Bang-ului. Si daca timpul a aparut, poate sa si dispara, nu este altceva decat efectul invers", declara specialistul.

Sursa: Dailygalaxy

Partidul Elvetian al Animalelor (PSA)

2010-07-26T16:09:00.003+03:00

Cand toata lumea e plecata, cand toti sunt dati parca disparuti, am ramas numai eu si criza, ne tinem companie, insa am sa o rezolv si pe asta in curand, numai ca trebuie sa fiu atent. Intr-o tara in care sunt 2 mari categorii politice: cei care conduc ("baietii destepti") si "formatorii de opinie (cei care mereu tipa, se zbat, isi dau cu parerea insa doar atat) nu o sa iasa nimic bun niciodata.
In Elvetia situatia e total diferita, este statul unde inclusiv pestii sunt "neutri" si de ce nu, sa isi infiinteze un partid al necuvantatoarelor cu o miscare politica progresist-neutra. In tara unde si o furnica are dreptul sa nu fie calcata, pestii au dreptul s nu fie pescuiti s.a. Totul este foarte serios ne spune chiar liderul acestui partid Thomas Maerki de meserie ecologist si nu un "biban" la propriu, mi se pare normal ca tipul sa fie vegetarian doar nu era sa isi manance proprii "membrii" de partid, intentiile sale sunt vadit pragmatice, vor chiar puterea, au si un slogan facut de probabil de vreun PR somon "Sa dam o voce animalelor" au si un sediu central aflat la Zurich, ce sa mai treaba serioasa, peste cativa ani o sa vedem un parlament de mamifere (din pacate la noi este deja)

Promit!

2010-07-26T15:27:00.004+03:00

Imi dau seama ca fac o mare eroare daca nu imi rezerv macar 5 minute acestui blog, nu credeam ca o sa aud numai lucruri bune despre el, ideea era ca oricum eu nu am scris pentru popularitate ci pentru a imi descarca anumite ganduri si idei, nu i-am dat mare importanta si iata ca descapor ca el este foarte citit, recunosc ca aprecierile m-au magulit si chiar din contra nu asta era scopul venirii lui pe lume.
Promit solemn de data asta ca ma voi ocupa de el, indiferent cat timp imi va lua alte activitati, merita sa fac asta si nu mai vreau sa mai dezamagesc pe nimeni. Daca aveti si alte sugestii le astept cu drag!

"Marele traducator al necioplirii"

2010-04-29T18:17:00.006+03:00

Trebuie sa fac neaparat public aceasta idee, de a arata ca sunt perfect obiectiv chiar daca sunt fan al Barcelonei, si ma mandresc cu asta. Intr-adevar nici pe departe nu a fost cel mai reusit meci al echipei blaugrana, masinaria invincibila de pase n-a functionat la parametrii normali, desigur ca nici Ajaxul lui Rinus Michels, echipa cea a revolutionat fotbalul a mai dat rateuri cu siguranta ca Barca nu a jucat la adevarata ei valoare, dar totul demonstreaza ca suntem cu toti umani si se mai prind si zile mai proaste. Cat despre "translatorul" care se da mare antrenor, nici nu o sa-i pronunt numele, am multe de spus, in primul rand a uitat ca a mancat o paine aici cand "cara mingile" lui Van Gaall la antrenamente, cu atitudinea sa de necioplit face furori, de fapt cine l-a studiat pe Freud o sa isi dea seama ca frica de cei puternici se poate ascunde prin aroganta, da intr-adevar i-a fost frica de Barcelona, "frica" transformata intr-o organizare tactica in aparare beton, sa faci pe toti jucatorii aia ofensivi sa se apere ca leii in arena nu e tocmai usor, poate trebuie sa-i multumeasca lui Helenio Herrera care mai intai a fost la Barcelona pana sa faca istorie la Inter ca a inventat "lacatelul" de fier in aparare, nu il condamn ca s-a aparat, era normal sa o faca, "translatorul" ii este teama sa atace si cu Jiul Petrosani, daca ar fi jucat sportul ala cu balonul rotund in care dau 11 baieti cu piciorul in el numit intamplator fotbal ar fi primit 4-5 goluri, asa a reusit sa primeasca doar unul, dar ramane cu impresia proasta ca si o echipa de copii ar fi trecut de mijlocul terenului mai des decat a facut-o echipa sa.
Faptul ca Barcelona s-a batut pana acuma pt aproape toate trofeele puse in joc dupa un an in care a castigat totul spune multe, alte echipe ar fi facut un recul mult mai devreme si nu s-ar fi batut pana in ultimul moment, suporterii Realului se bucura e normal cand nu sarbatoresti decat infrangerile Barcei si alea doar 3 in tot anul plus vanzarea de tricouri ale lui CR9 sunt semne de frustrare care se pot trata doar la psiholog.
E de laudat cum portughezul asta a inchis apararea, dar Barca are un joc defensiv cel putin la fel de bun ca cel ofenisiv si nu ma refer acuma ca n-a avut ce apara Valdes ii statea bine ca mijlocas ci ma refer in general, luand statistica la puricat sa vedem cate goluri a primit Barca tot anul mult mai putine ca Inter, problema e alta "translatorul" fidel proverbului romanesc, prostul nu e prost destul daca nu e si fudul provoaca mereu fanii echipelor adverse si tot el face pe "victima", ideea in general e buna ia presiunea de sub umerii jucatorilor si si-o trece pe umerii sai.
Sa faci circ si sa te bucuri dupa un joc in care refuzi fotbalul este de neinteles pentru oricine, gestul intentionat sau nu de a porni sistemul de irigatii nu mi se pare nici el normal, in fotbal nu mereu cei buni au de castigat, stim sa pierdem chiar daca arbitrul ne dezavantajeaza, s-a ajuns ca aceasta minunata echipa sa fie stopata doar de arbitrii, sper si imi doresc cat de curand sa apara aceea echipa care sa joace fotbal si sa ne bata pe teren, o voi aplauda, atunci cand ne va macelari cu jocul de pase, atunci cand ne va distruge, o voi aplauda pana atunci nu pot aprecia pe cei care merg in finala desi ei se feresc de acest sport sa il joace, e un paradox.
Nimeni din cadrul clubului catalan nu a subestimat nici o echipa niciodata, din contra am avut mereu discursuri normale, nu a tratat pe nimeni de sus niciodata, desi in comparatie cu altii care se uita la televizor cam de mult avem cu ce ne lauda, cu un joc care este marca inregistrata la ora asta, desi aseara nu a fost cel mai bun, dar spre deosebire de "sarbatoritii tricourilor vandute" nu ne laudam ca oprim hegemonia nimanui poate pentru ca mai sus de nivelul la care a ajuns acest club nu exista, trebuie sa fiu si eu "arogant" nitel, ce! numai "translatorul".
N-a cazut nimeni din varf, suntem acolo sus, sa te bucuri ca iei doar un gol de la Barcelona demonstreaza teama adversarilor nostri, pana la urma e o infrangere pentru Inter, mai devreme sau mai tarziu fotbalul pedepseste pe cei care il pacalesc ca il joaca. Cu siguranta ca ne-a lipsit un joc pe benzi riguros, acolo din punctul meu de vedere sa facut diferenta, in centru Messi a fost acuzat ca nu a facut cel mai bun meci al sau, nu l-a facut dar si jucatori mai mari ca el au mai clacat, pentru un jucator fenomenal in varsta de 22 ani sa-i canti "prohodul" si sa spui ca nu are valoare este ilogic, poate pentru ca este prea cuminte fata de predecesorii sai, si nu s-a inventat gelul de par si orgiile cu femei pt el, nu de probleme extrasportive nici nu poate fi vorba si totusi sa nu uitam ca desi a castigat tot ce se poate castiga e inca la inceput de cariera, mai are multe de spus.
Am prins o zi mai nefasta dar asta nu are scuza ca nu am reusit sa ne calificam, Interul va trebui si mai ales "traducatorul" sa aprinda lumanari si sa faca vreo 10 parastase regretatatului Herrera pentru jocul "stralucit" din defensiva, de abia acum imi dau seama de ce a facut aceea vizita secreta in Romania, si-a luat notite de la "Sorinaccio" Cartu si cam tarziu imi dau seama de ce patronul lui Chelsea l-a dat afara s-a plictistit in tribuna sa vada defensiva la lucru la fiecare meci si sa traiasca doar de pe stralucirea lui Drogba, e nasol sa te opresti mereu in semifinale, dar Dumnezeu iti da si sansa sa treci mai departe in speranta ca te vei da pe brazda si vei renunta la comportamentul provocator si arogant, stati sa vedem finala! van Gaal stie sa razbune mai ceva ca don Corleone.
Ce nu ne doboara ne face mai puternici ramanem aici umili sa nu acuzam pe nimeni, pentru ca noi nu pacalim pe nimeni si o sa fim rasplatiti din nou cu un nou titlu in fata "sarbatoritilor tricourilor vandute" o sa vina din spate in sezonul viitor alti pusti cu care o sa speriem Bernabeul, cu tot cu "traducator" acolo, asta daca daca o sa il faca pe "gelatul" CR9 sa faca si faza defensiva ca Messi, nu sa faca doar "floricele" cu Tenerife, cat despre Xavi el poate fi doar clonat ca sa inventeze Madridul un asa pasator si stati linistiti vin si altii din spate, felicitari inca odata pentru defensiva Interului si mai ales pentru daruirea unor jucatori care au fost arucanti drept masele stricate pesemne ca nu vindeau tricouri ca "gelatul" in schimb au determinare, au avut daruire dar ce le trebuiesc astora daruire si chesiti din astea nu vindeau tricouri e simplu, hai sa-i dam ca si asa suntem prea "buni".
Mandru sunt de baietii si echipa asta extraordinara, nu ne-am calificat nu-i nimc, din pacate "bazarul de tricouri" se va uita iar la noi, poate ne-am plictisti de ei, e timpul Valenciei sa demonstreze ca poate fi o echipa redutabila, Visca Barca si felicitari lui Chivu.

Impactul Barcelonei asupra frumusetii jocului de fotbal

2010-04-27T14:41:00.006+03:00

“Noi nu suntem o echipa care joaca pe contraatac. Fotbalul nostru este dintr-o atingere sau din doua. Cincisprezece pase bune inseamna o ocazie de gol. Daca incercam sa ajungem la poarta prea repede, pierdem mingea. Fara minge, nu ai control asupra jocului. Fara control nu ai ocazii, iar fara ocazii nu suntem Barcelona”. Asta spune insusi Guardiola, unul dintre regizorii care pun in scena la fiecare meci piesa "Barcelona" Mai departe am sa prezint in profunzime filosofia echipei cele mai de succes din lume, zilele trecute, am prezentat "fabrica" de produs talente al scolii catalane si azi am sa va prezint cum implementeaza mai departe Guardiola acest stil preluat si "upgradat" din fotbalul total inventat de Rinus Michels antrenorul lui Cruyff din marea echipa a Ajaxului din anii 70.

Arsene Wenger spunea ca echipele de top trebuie sa faca orice compromis ca sa se asigure ca joaca intr-un stil propriu. Antrenorul lui Arsenal crede ca un club nu poate sa isi marcheze trecerea prin istoria fotbalului decat daca implementeaza o filozofie proprie pe terenul de joc. Pentru Wenger, cele mai mari si cele mai bune echipe au o anumita responsabilitate fata de dezvoltarea jocului de fotbal si trebuie sa dea in permanenta un exemplu.

Un astfel de model de succes, recunoscut de toata lumea, este FC Barcelona. Cu o combinatie teoretic improbabila de arta si eficienta, Barca a demonstrat in 2009 ca poti castiga toate trofeele, renuntand la tactica precauta caracteristica jocului modern.

Succesul Barcelonei este rezultatul filozofiei implementate initial de Johan Cruyff si revigorata acum de Pep Guardiola. Cruyff, care a jucat pe Camp Nou din 1973 pana in 1978 si a antrenat echipa din 1988 pana in 1996, a transformat mentalitatea Barcelonei. A adus increderea in randul fanilor printr-un stil de joc orientat total spre atac, pentru prima oara in istoria clubului.

“Echipa mea joaca mereu la fel”, spunea el la inceputul anilor 90. “Trebuie sa joace in atac, sa domine meciul si sa evite contraatacurile. Mereu gandesc asa: ‘Cati atacanti are adversarul? Doi? OK, atunci e suficient sa jucam cu trei fundasi’! Mi se pare de neinteles sa joc cu patru fundasi in aceasta situatie”. Formatia 3-4-3 care i-a adus Barcelonei prima Cupa a Campionilor in 1992 a devenit ceva mai conservatoare cu trecerea timpului si este in prezent 4-3-3, dar geneza modelului Barcelonei este evidenta.

Inima acestui sistem este un anumit tip de jucator, care defineste identitatea echipei. Toate marile cluburi care au marcat istoria fotbalului au avut un astfel de jucator. In cazul Barcelonei, echipa pentru care filozofia jocului este posesia, jucatorii simbolici au fost cei la mijlocul terenului. De altfel Barcelona a si creat un anumit tip de jucator, “numarul 4″, Luis Milla fiind jucatorul reprezentativ pentru era lui Cruyff si avand un obiectiv clar: sa primeasca mingea si sa dezvolte jocul combinativ.

De la Milla, multi jucatori ai Barcei au imbracat aceasta haina, aducand in joc o posesie inteligenta si combinatii pozitive. Un astfel de jucator a fost Pep Guardiola, care intr-un interviu acordat in urma cu cativa ani cotidianului El Pais vorbea despre importanta postului sau in cadrul echipei: “Numarul 4 trebuie sa ajute in permanenta echipa pana la mijlocul terenului si pana la pozitia de mijlocas ofensiv. Este necesar sa gasesti cel mai bun jucator care sa indeplineasca acest rol. Unii mijlocasi sunt mai buni in faza ofensiva, altii in faza defensiva, dar este necesar sa alegi doar unul dintre ei. Nu se poate sa ai doi jucatori pe acest post”.

Probabil Guardiola a fost “numarul 4″ definitoriu pentru Barcelona, el castigand cu echipa sase titluri de campioana a Spaniei, Cupa Campionilor si Cupa Cupelor. Intre timp pozitia a evoluat si “numarul 4″ a devenit “numarul 6″, rolul fiind preluat de jucatori precum Xavi , Iniesta sau Sergio Busquets care aduc un plus de creativitate la pasarea mingii, mai multa tehnica si mai multa prezenta fizica. Cu jucatori precum Thiago Alcantara, Jonathan dos Santos si Sergio Roberto iesind continuu din academia clubului, viitorul filozofiei pare asigurat pe Camp Nou.

Impactul acestei scoli de fotbal a depasit insa sfera Barcelonei. Arsenal, de exemplu, a incercat sa importe partial aceasta filozofie prin achizitia lui Cesc Fabregas si Fran Merida de la academia catalana, in timp ce Real Madrid a platit multi bani pentru Xabi Alonso, un jucator “a la Masia” chiar daca nu a trecut vreodata pe acolo.

Guardiola explica astazi tipologia acestui mijlocas: “Noi nu suntem o echipa care joaca pe contraatac. Fotbalul nostru este dintr-o atingere sau din doua. Cincisprezece pase bune inseamna o ocazie de gol. Daca incercam sa ajungem la poarta prea repede, pierdem mingea. Fara minge, nu ai control asupra jocului. Fara control nu ai ocazii, iar fara ocazii nu suntem Barcelona”.

sursa : Soccernet

A League of Their Own”. Partea a II-a: “La Masia”

2010-04-24T22:43:00.003+03:00

La cativa kilometri de terenurile de antrenament, in umbra enormului stadion Camp Nou, se afla o incantatoare resedinta din secolul 18. Construita in anul 1702 si mai degraba inghesuita in mijlocului zgomotului constant dintr-unul din cele mai aglomerate cartiere ale orasului, este cunoscuta ca “La Masia”.

FC Barcelona a transformat aceasta constructie intr-o “pensiune de familie” in 1979 pentru a-i caza pe baietii mai mari care urmeaza programul academiei de tineret. Persoanele din afara nu au in general acces aici, casa fiind vazuta ca un loc privat unde este hranit viitorul clubului si unde fotbalul este in “loco parentis”.

De la varsta de 13 sau 14 ani, baietii care locuiesc in afara orasului sunt cazati aici, lasandu-si aproape total destinele sa fie modelate de club si asigurandu-se ca antrenamentele nu sunt perturbate de drumuri obositoare intre casa si terenurile de joc. In mod normal, baietii de 14 ani se antreneaza sase ore pe saptamana si disputa un meci de 90 de minute.

Mai important decat antrenamentele, acest aranjament permite clubului sa se implice nu doar in dezvoltarea aptitudinilor strict fotbalistice ale baiatului, dar si in ceea ce priveste stilul de viata si educatia, impregnandu-i virtutiile unei alimentatii sanatoase si unui program regulat de somn. Baieti traiesc, dorm si mananca impreuna in La Masia: dormitoarele sunt comune, iar sala de mese este una uriasa, cu candelabre. Isi fac temele intr-o biblioteca spatioasa si au o sala de jocuri pentru timpul liber unde pot juca table football, biliard sau pe PlayStation.

Din exterior poate parea mai degraba un hostel, dar tipul acesta de educatie este cvasinecunoscut majoritatii cluburilor din Premier League, niciunul neavand o academie rezidentiala de dimensiunile La Masiei.

In fiecare dimineata, baietii sunt dusi cu autobuzul la cele mai bune scoli din oras. Importanta terminarii studiilor este o conditie impusa de club, desi cursurile sunt predate in catalana, o limba care la inceput este nefamiliara celor care vin din alte regiuni. Elevii se intorc la ora doua dupa-amiaza de la scoala pentru masa de pranz si siesta, se antreneaza de la 5 la 6.30, apoi isi fac lectiile cu ajutorul unor tutori special platiti de club. Dupa cina au la dispozitie timp liber pentru relaxare si distractie, apoi merg la culcare.

“Ii invatam pe tineri sa devina oameni buni, cu un stil de viata sanatos care sa le asigure un trai lipsit de griji de-a lungul vietii”, explica Albert Capellas, coordonatorul programului de tineret. “Este foarte important pentru noi ca baietii sa aiba respect unul penru altul. Trebuie sa creasca intr-un spirit sanatos si sa devina gentlemeni adevarati”.

Nu este nicio surpriza ca unii, mai cu seama marii rivali de la Real Madrid, resimt o oarecare automultumire la clubul FC Barcelona, pentru ca inclusiv antrenorii de aici par sa aiba un avantaj moral. “Cand joaca meciuri in diverse competitii, incercam sa le impunem tinerilor nostri trei obiective”, explica Capellas. “In primul rand, trebuie sa fie echipa mai sportiva, sa comita mai putine faulturi si agresivitatea sa ramana in parametrii fair-play-ului. Apoi trebuie sa incerce sa isi apropie victoria gratie unui joc bun, mai creativ decat al adversarilor, bazat pe atac. In cele din urma, obiectivul este sa fie in avantaj pe tabela la finalul meciului. Dar nu vrem sa castigam daca primele doua conditii nu au fost indeplinite”.

Portarul lui Liverpool, Pepe Reina, a venit sa locuiasca in “La Masia” la varsta de 13 ani. “Se spune ca acolo nu cresti doar ca fotbalist, ci sa ca om. Este adevarat”, spune el. “Inveti sa-i respecti pe ceilalti si sa iti accentuezi propriile calitati. Eu personal m-am maturizat mai repede acolo”.

Exista numeroase sacrificii care trebuie facute. Pentru baietii de 13 ani, rapiti din sanul familiilor, experienta poate fi uneori dura. Mijlocasul lui Everton, Mikel Arteta, a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Reina in “La Masia” si a trebuit sa isi lase in urma parintii si cei cinci frati pentru a-si construi cariera la varsta de 15 ani, “Imi lipseau parintii si fratii enorm si erau multe nopti in care nu puteam sa adorm din cauza dorului de casa”, explica el.

Iniesta a ajuns in La Masia la 12 ani datorita talentului sau exceptional, venind din oraselul Fuentealbilla din centrul Spaniei. Antrenorii isi amintesc si acum despartirile pline de dramatism dintre el si parintii sai, Jose Antonio si Maria, cand acestia plecau duminica seara spre casa dupa ce isi petrecusera weekendul alaturi de viitorul superstar.

“Era foarte apropiat de familie si fiecare despartire devenea o mini-drama, weekend de weekend”, rememoreaza Albert Benaiges, antrenorul care a fost ca un tata pentru tanarul Iniesta. “Andres plangea mult si a petrecut mult timp la mine acasa, astfel ca mama mea mereu il tachineaza acum de cate ori il vede zambind, amintindu-si de cata suferinta a fost nevoie in copilarie pentru a ajunge aici”.

Cand suferinta devenea greu de suportat, in sprijinul jucatorilor venea intotdeauna argumentul cel mai vizibil care sa le dea putere sa continue: “Vedeai stadionul Camp Nou chiar peste drum”, isi aminteste Iniesta. “Aveai in permanenta in minte imaginea sa si unicul scop era acela de a ajunge sa joci acolo”.

Experientele intense traite la varste fragede creeaza legaturi pe viata. Printre colegii de generatie ai lui Pep Guardiola, actualul tehnician care a ajuns si el in La Masia la 13 ani, se numara Tito Vilanova si Aureli Altmira, care acum sunt asistentii tehnicianului la club.

Acest lucru este recunoscut si de Cesc Fabregas, jucatorul lui Arsenal, care a venit in La Masia la 15 ani pentru a evita drumul zilnic dus-intors intre terenurile de antrenament si casa sa din Arenys de Mar [localitate catalana situata la aproximativ o ora de Barcelona]. “Anul petrecut acolo a fost cel mai frumos din viata mea si mi-am facut multi prieteni pe care ii voi avea pentru totdeauna”, isi aminteste el. Printre ei era un jucator argentinian de o schioapa care in primele zile a stat ghemuit intr-un colt si nu a vorbit cu nimeni. Numele sau: Leo Messi.

“La Masia este o familie, spune Capellas. “Avem multa grija de acesti copii care traiesc departe de parinti. Avem grija sa petrecem impreuna fiecare sarbatoare precum Craciunul sau fiecare aniversare exact ca in sanul familiei”…

VA URMA

sursa: The Daily Mail

A League of Their Own” – Partea I

2010-04-24T22:14:00.004+03:00

Este o dimineata insorita la Barcelona, pe terenurile de antrenament din complexul sportiv Joan Gamper unde suprafetele de joc sunt marginite din trei parti de picioarele de munte ale Pirineilor, iar conturul este completat de o autostrada cu sase benzi mai putin inspiranta. Parinti imbracati elegant, purtand ochelari de soare Ray-Ban, s-au strans sa urmareasca cu totala implicare un meci de fotbal sapte-contra-sapte.
Va Adri!” (”Hai, Adri!”) striga o mama in catalana spre un pusti de opt ani (dar care arata cu un an mai tanar) care printr-un artificiu tehnic tocmai isi depasise adversarul direct cu un cap mai inalt, inainte sa concretizeze faza cu un sut incantator. Imediat coechipierii la fel de scunzi vin sa salute reusita colegului lor, dar adevaratul entuziasm este in tribuna, in randul parintilor. Pe teren, jucatorii se intorc deja spre centrul terenului, fara sa para impresionati de propria performanta de a marca un gol.

Este ceea ce acesti pusti sunt invatati sa faca: se misca gratios ca niste adevarati balerini pe teren, creandu-si spatii ca sa primeasca mingea si o paseaza imediat spre un coechipier care urmeaza acelasi ritual. Echipa adversa, FC Viladecans, este deja victima, pentru ca desi a reusit sa limiteze proportiile scorului la 4-1, arareori i-a fost permis in repriza secunda sa atinga mingea.

Toti cei care au vazut cum FC Barcelona a demontat-o pe Manchester United in finala Ligii Campionilor de anul trecut sau pe Arsenal la inceputul acestei luni gratie unui joc activ de pase sunt probabil familiarizati cu acest stil. Dupa cum l-a descris Theo Walcott cu amuzament, “a fost ca si cum cineva avea comenzile de la un Playstation si muta jucatorii pe teren”.

Dupa ce arbitrul a pus capat suferintei celor de la FC Viladecans, baietii victoriosi isi strang mainile intr-un mod delicios si totusi oarecum bizar, apoi se indreapta spre grupul de parinti pe care il aplauda de la distanta si il saluta cu mainile ridicate deasupra capului, exact la fel cum idolii lor de la seniori isi saluta cei 90.000 de fani care umplu etapa de etapa stadionul Camp Nou.

Totusi, nu a venit inca momentul pentru ca parintii sa isi imbratiseze copiii. Ei se intorc la antrenor pentru cateva concluzii dupa meci, apoi urmeaza interviurile acordate jurnalistilor. Sunt doi comentatori care au transmis meciul pe site-ul clubului si trei camere de televiziune pentru ceea ce pare un meci de rutina…

Abia dupa ce au strans materialul sportiv, s-au intors in vestiar pentru dus si pentru a se schimba, le este permis sa se intoarca la parinti. Transformarea este socanta: dintrodata au devenit copii normali de opt ani, care zburda de colo-colo imbracati aiuristic, se joaca si au propriul umor. In 10 ani, doi sau trei dintre acesti baietei vor castiga intr-un an mai multi bani decat majoritatea oamnilor se asteapta sa o faca intr-o viata… Aceasta este elita.

Acesti baieti, imbracati ceva mai devreme in faimosul echipament blaugrana, fac parte din cea mai de succes linie de productie de jucatori world-class din lume. Ceea ce am vazut a fost meciul de duminica dimineata al echipei de opt ani a academiei de fotbal a clubului FC Barcelona, numita poetic in spaniola “La Cantera” (cariera).

Sa fii invitat sa joci in La Cantera este o mare oportunitate in viata. Nu cu mult timp in urma, cand FIFA a nominalizat cei mai buni cinci jucatori din lume, trei dintre ei erau produse ale acestei academii: Andres Iniesta, Leo Messi si Xavi.

Cesc Fabregas, marele star al lui Arsenal si unul dintre cei mai talentati jucatori din Premier League, este de asemenea crescut aici, dar “rapit” de scouterii englezi la varsta de 16 ani. Pep Reina – goalkeeperul de mare talent al lui Liverpool – sau Mikel Arteta – mijlocasul lui Everton – sunt deja veterani. Iar actualul tehnician al clubului, Pep Guardiola, unul dintre cei mai fini mijlocasi ai perioadei sale, provine de asemenea din aceasta academie, la fel ca si asistentii sai. Este o fabrica de jucatori world-class, iar in aceasta perioada este intr-un moment de top.

Totusi scopul academiei este ca modeleze valorile acestor copii in toate aspectele vietii, nu doar pe plan fotbalistic, o abordare izvorata din zicala iezuita “Give me the boy and I will give you the man”.

Barcelona este fara indoiala cel mai bun club de fotbal la ora actuala. Anul trecut a cucerit toate trofeele pentru care a jucat, sase la numar, inclusiv titlul de campioana a Spaniei, Campionatul Mondial al Cluburilor si finala Ligii Campionilor dupa o finala memorabila la Roma in care formidabila trupa a lui Manchester United a parut ridiculizata la stadiul unei adunaturi de pusti. Totusi, mai remarcabil decat numarul trofeelor este faptul ca din echipa care a inceput meciul cu Manchester United, sapte jucatori erau produsi la Cantera: portarul Victor Valdes, fundasii Carles Puyol si Gerard Pique, mijlocasii Sergio Busquets, Xavi si Iniesta si atacantul Lionel Messi, nimeni altul decat cel care recent a punctat de patru ori in poarta lui Arsenal si care este considerat cel mai bun jucator din lume. Multi dintre ei vor reprezenta Spania la apropiata editie a Campionatului Mondial si sunt principalii favoriti la castigarea trofeului. Paradoxal, poate ca cel mai mare obstacol intre ei si titlul mondial va fi coechipierul Messi, considerat de multi urmasul de drept al lui Maradona si jucatorul care poate face diferenta in favoarea Argentinei in aceasta vara.

Intr-o perioada in care transferul lui Cristiano Ronaldo in valoarea de 80 de milioane de lire sterline de la Manchester United la Real Madrid a ocupat paginile ziarelor si cluburile continentale se dau in vant dupa jucatori de 16 ani, Barcelona a venit ca o contrapondere in lumea fotbalului. In timp ce cluburile britanice s-au inglodat in ultima decada in datorii pentru a aduce staruri sau au “rapit” juniori (cazul Fabregas), Barcelona si-a cladit din propria academie o echipa redutabila, scotand bani in afara clubului doar pentru a umple unele goluri…

sursa: The Daily Mail

Dragostea te loveste "in plin"

2010-04-24T00:17:00.006+03:00

Asa cum am promis ceva mai devreme ca o sa va arat pana la ce nivel de prostie se poate ajunge in aceasta tara si nici nu stiu cum sa caracterizez pe fetele care i-au in "custodie" asemenea bestii, practic nu le pot baga in nici o categorie, pur si simplu ma depaseste ideea de a sta cu o asemenea persoana, paradoxul mare este ca se plang de asa zisul ghinion in dragoste, cand ele singure si-o cauta "cu lumanarea", chiar mi-e de neinteles totul, poate voi reusiti sa imi explicati. Atentie clipul contine imagini ce pot dauna cardiacilor sau celor slabi de inger!

Mi-e pur si simplu de necrezut, cum aceasta fiinta mai poate lua in brate un exemplar din rasa cocalarus retardatus, eu am gasit un singur raspuns, e masochista!
Problema este ca nu e un caz singular ci unul din putinele ce rasufla in presa, oficial as vrea sa ma implic intr-o campanie impotriva violentei domestice, e pur si ismplu uluitor sa asistam la asemenea acte barbare in secolul 21, indiferent ce conflicte au fost intre cei 2 "porumbei" nu asta e rezolvarea, insa deh cu dragostea nu te pui, eventual iti da pumni si picioare.
Insa asa patesc femeile care se mandresc atunci cand agata un tip "interlop" cu masina si cu ochelari "harmani, mancatias" bineinteles ca noi tipii cei normali vom pierde mereu in fata acestor accidente genetice, fataaa e cool, fata sa iesi cu dastia, ce vorbesti fataaa lasa relatiile serioase agata tipii bine, cocalari ratati, fetelor eu va respect din tot sufletul, nu meritati nici cu o floare sa fiti atinse, unele, ca restu, le jignesti daca le atingi cu asa ceva, prefera "blandetea" unui pumn, dar cine se asemeana, se aduna, cu siguranta ca eram refuzat de aceasta domnisoara daca ipotetic, vorbind as fi dorit mai mult, i-as fi voribt si m-as fi purtat ca un gentleman dar degeaba pentru ca venea tipu' interlopu' cu mertanu' mancatias' si gata combinatia, din pacate acestor persoane nu pot decat sa le urez atat, va meritati soarta!

"Zugraveala"

2010-04-23T15:12:00.004+03:00

Chiar imi cer scuze pentru faptul ca nu prea scriu pe blog, dar poate cateodata sunt mai ocupat decat altii sau poate pur si simplu nu reusesc sa imi fac timp, in curand trebuie sa fac si o "zugraveala" pe aici, nu imi place ce vad, "geamuri deschise" bate vantu', cam harababura, dar promit ca voi schimba asta.
Nu scriu aici doar de dragul de a umple niste spatii goale, cu diverse chestii care poate pe multi nu intereseaza, cat despre episoadele din culisele dream-teamului Stelei din anii 80 am observat eu ce mult intereseaza, recunosc, fara sa ma laud! pe multele figuri feminine ce citesc acest blog, dar cu siguranta nu il voi face nici in pagina de desfacere "Avon", cat despre "zugraveala" va incepe cat de curand si voi da cu pensula atunci cand ma va durea mai tare. Daca voi o sa ma rugati sa le continui, o voi face, dar daca nu prezinta interes nu vreau sa umplu blogul doar de dragul de a fi aici postate.
Am in minte o chestie care am vazut-o chiar in sambata Pastelui, care mi-a atras atentia dar care din lipsa timpului nu am putut-o relata atunci pe larg. Un lucru care se intampla din pacate frecvent in Romania, nu vorbim de politica, vrajeli, sport, fotbal, chestii din astea "mioritice" si o chestie care se intampla exclusiv in tagma asta marlaneasca a dragului nostru spatiu danubiano-carpato-pontic si pe care o voi prezenta putin mai tarziu pe blog intr-un post separat.
Asa cum am avut acel post cu teoria relativitatii la femei, asa voi face si o mica "revolutie" cu asta, vreau sa demonstrez ca sentimentul curat de dragoste eterna a cam disparut in multe cazui, cel putin pt mine nu mai exista decat in filmele americane care au inventat "happy-endul".

"Leapsa pe coco"

2010-03-21T21:36:00.005+02:00

N-am mai jucat de mult, mi-e dor de o "leapsa" adevarata dar daca Stefan mi-a dat aceasta provocare, voi raspunde foarte sincer.

Sunt doar eu si nu ma poate schimba nimeni
Mi-as dori sa fiu iubit cu adevarat
Nu-mi place fatarnicia si prostia
Ma tem ca nu voi reusi in ceea ce imi propun
Aud numai ce vreau
Imi pare rau de fericirea ce o primesc altii pe gratis si isi bat joc de ea
Nu sunt vesel aproape niciodata, putini stiu si o sa vada asta
Cant si cand m-am trezit....era dimineata
Niciodata n-am spus spus niciodata
Rar ma impresioneaza cineva
Plang in sufletul meu
Stare de confuzie cine mai stie?
Am nevoie de iubire
Ar trebui sa se intample si asta candva
As vrea sa nu mai ma prefac ca sunt happy

Predau Leapsa Iuliei, sunt curios ce va raspunde!

"Proiectul" Pandora

2010-02-20T15:04:00.007+02:00

Nu vroiam sa scriu vreodata despre un lucru ce mi se pare o mare PROSTIE, chiar nu isi are locul aici dar poate conving pe cativa din "fanii avatoristi" ca filmul lor drag este cel mai prost (dupa parerea mea evident) al secolului 21, stiu de abia astept sa fiu criticat de cei cu "gusturile nu se discuta" sau acei care au "simtit efectele nisipului in gura" la cinema.
Sunt foarte contrariat de succesul acestui film si de aceea voi incerca sa adaug cateva argumente care denota zic eu slabiciunea acestuia, in primul rand creaturile alea cu urechi ca elefantelul Dumbo mi se par foarte puerile si nu de mult s-a terminat nebunia cu Dosararele X si omuletii verzi, ca incepem nebunia cu omuletii albastri, de fapt sunt niste martieni albastri( cata imaginatie iti trebuie sa desenezi pe hartie un asa omulet?) nitel mai inteligent ca "fratii" nostrii de pe Marte, nu lipsa de imaginatie e problema, pentru ca fanii infocati imi vor spune ca "domne de ce nu te-ai gandit u sa-i desenezi?" domnilor tin sa va anunt ca daca imi acordati un buget macar pe jumatatea "filmuletului" astuia va fac un film de sta mintea in loc.
Macar voi ridica filmul la rang de arta pentru ca vad ca si-a cam batut joc de ea domnul James Cameron. In al doilea rand efectele lung-metrajului nu mi se par iesite din comun, ce ai vrea domne? suntem in 2010 e normal sa avem parte de o tehnologie cu care sa creeam asemenea "capodopere" teoretic zic eu filme ca acestea ar trebui sa fie destul de comune in 2010, dar deh propaganda americana care sufera de sindromul "Columb" si care vor sa cucereasca spatiul intergalactic normal ca nu va acordea bugete mari decat atunci cand muschii lor tresalta. Cum ar fi sa vedem peste cateva luni un noi film gen "Avatar" atunci sa-i vezi pe fanii acestora cum se divizeaza intre ei.
Al treilea punct de vedere, denumirea acelei planete nu are vreun nume pe masura bugetului colosal, sa o denumesti Pandora e ca si cum ai pune numele de "Vasile" sa ma scuze cei cu numele, dar mi se pare prea banal, nici macar n-are legatura cu Pandora prima femeie de pe Pamant in viziunea anticilor greci si celebra ei cutie, oricum dupa 10 minute din acest "senzational" film ma luat somnu', scenariu previzibil, tehnologie buna sa iti intre nisipu' in gura la IMAX, personaje gen "atacul martienilor" si cadrul filmului mi se pare a fi filmat in jungla amazoniana, ala da peisaj intr-adevar.
Ultimul punct de vedere mi se pare cel mai prostesc, regizorul sfideaza gravitatia si legile fizicii de parca ele nu sunt valabile decat pentru "prosti", oricum daca iti place sa simti "orgasmuri vizuale" la cinema cred ca e bun, dar ca arta e o mare imbecilitate, a avut incasari incredibile pentru un film ce nu iti exprima nici un sentiment (parerea mea) am si spus de abia astept sa fiu criticat, oricum nu ma intereseaza, pot sa spun cu siguranta ca sunt un cinefil si ca am vazut de-a lungul timpului intr-adevar capodopere de arta si care ar merita mult mai multi bani decat acesta cu scenariu de "Steven Segall" tehnologie ce sfideaza orice lege a fizicii, o fi el SF, dar nici chiar asa, si cu personaje care denota lipsa oricarei imaginatii, saracii martieni, vopsiti in albastru si cu urechi mari, ce ne mai injura ei acuma daca au vazut filmul! cat despre actori, au fost si ei acolo aruncati, poate faceau parte din decorul planetei Pandora.

De ce?

2010-02-20T14:44:00.005+02:00

Astazi mi-am zis ca e ceva in neregula, faptul ca totul parea invaluit intr-o aura de mister, simt ca am pierdut ceva si chiar daca inca n-am pierdut simt ca voi pierde in curand sau chiar azi, simt ca se apropie clipa cand totul o sa se schimbe si iar, si iar ca un ciclu ce nu se termina niciodata.
Totul e o intrebare fara raspuns, de ce? este intrebarea care ma framanta, de ce...eu? de ce, imi pun intrebarea asta? e simplu pentru ca aparentele inseala, de ce eu as fi fericit? lumea e fericita sau cel putin asa cred ei despre mine (sic!)
Aparentele nu pot raspunde la intrebarea mea, pt ca acel "de ce" cauta ceva ce nu trebuie cautat, si se afla acolo unde nu am acces, da se afla acolo in relatiile de 5-6 ani ale oamenilor, in relatiile cu lumea intreaga, da moncher, doar dragostea raspunde la intrebarea "de ce", pentru ca doar ea poate insela aparentele si intrerupe ciclul Universului. Nergularitatea situatiei nu poate fi pusa la indoiala (manuscris By Scufelu')

si totusi Pamantul se invarte!

2010-02-19T23:57:00.004+02:00

MiTzA ToTaL 90: voi femeile frumoase ce doriti de l noi care nu suntem asa frumosi?
~...::MumumOrphine::...~: nimic...
MiTzA ToTaL 90: bun o s meditez l asta
~...::MumumOrphine::...~: poy u nu esti urat
~...::MumumOrphine::...~:
~...::MumumOrphine::...~: n ai ce sa remediezi
MiTzA ToTaL 90: sti ce ai spus acuma?
MiTzA ToTaL 90: e k si cum ai spune k pamantul e patrat
MiTzA ToTaL 90: si totusi el s invarte
MiTzA ToTaL 90: oricum ms pt compliment
MiTzA ToTaL 90: v trebui s il trec intr-un tabolu k nu vine de l oricine
MiTzA ToTaL 90: tablou
~...::MumumOrphine::...~: ))
~...::MumumOrphine::...~: hai
~...::MumumOrphine::...~: domne
~...::MumumOrphine::...~: nici chiar asa
~...::MumumOrphine::...~: )
MiTzA ToTaL 90: mi-ai mai dat un subiect ink un paradox de rezolvat
~...::MumumOrphine::...~: )
~...::MumumOrphine::...~: wow
~...::MumumOrphine::...~: chiar tre sa rezolvi banalitatea asta?
Nu conteaza, cine este, firul discutiei duce dincolo de inconstanta, ochii aia frumosi care te privesc intr-o doara si care it patrund tainele mintii tale....da da si totusi se invarte, trebuie sa cred acei ochi pentru ca a doua oara s-ar putea sa nu-i mai auzi vorbind. Pamantul e rotund! si nu trebuie subestimat, deci automat nici eu nu ma voi mai subestima vreodata.

Ce imi veni si mie?

2010-02-19T22:05:00.005+02:00

Ce imi veni si mie?

M-am trezit in acest spatiu deschis de o alta lume, condus de un alt spirit, si ma las purtat de valul tineretii, ganduri si ganduri pierdute in neantul vremurilor, ieri, azi si maine, o insiruire de fapte valabile doar pentru noi pamantenii, nici macar nu suntem constanti, ce imi veni si mie sa cred ca suntem constanti?! timpul se scurge doar pt noi si in defavoarea noastra as spune eu, doar uitandu-te ca idiotul pe ceasul de la mana, te intrebi: Ce timp idiot! oare o fi masculin sau feminin, nu stiu! imi place sa cred ca e barbat, nu ca as fi misogin sau gay dar daca pt noi nu e constant, hai sa il punem barbat ( barbatii este porci si femeile este o zana) sic!
Ce imi veni si mie oare cu noi toti? hai sa ne gandim un pic, te simti prost cumva? iti spun eu de ce, iar te-ai uitat pe reclamele de la Unirii (alea luminoase) si ai fost refuzat in cererea ta de casatorie facuta dintr-un exercitiu de imaginatie, iar ai fost aruncat in realitatea singuratica si care rade de tine si de timpul tau inconstant, ce imi veni si mie sa schimb toate astea? sti cumva ce este refuzul? nu sti sigur, este inconstanta timpului care nu o sa iti spuna "da" vreodata, ci numai "nu" ce imi veni si mie? e vina ta Iuly, esti geniala, o muza perfecta pt un inceput inconstant de manuscris (a se citi viitoare carte!)

Dansul nu are varsta!

2009-12-18T20:03:00.001+02:00

Nu o spun eu ci o venerabila dansatoare de salsa spaniola, merita toate aplauzele pentrua gratia sa!

Mos Craciun nu este sanatos:)

2009-12-18T18:28:00.003+02:00

Dr. Nathan Grills de la Universitatea Monash din Australia a publicat un articol in celebra publicatie stintifiica British Medical Journal si in care ne face descoperirea "savanta" cum ca celebrul Mos generos Craciun ne induce un stil de viata nesanatos, si ca nu este deloc un model de urmat mai ales pentru copii, poate sa supara Mosu' pe toti anul asta si nu va mai aduce nimic!
Mananca prea mult si prin imaginea si comportamentul sau induce un stil de viata nesanatos, ei nah ti-o buna! conduce sania sub influenta bauturilor alcoolice, mai ales dupa ce pleaca de la gazde multumit dupa un paharel de tarie, si mai ales se catara pe case si pe hornurile acestora fara casca de protectie, deci practic se ocupa cu sporturi extreme foarte periculoase pentru copii fara experienta in catarat si care i-ar urma modelul.
in viziunea domnului doctor, orice lucru care il infatiseaza pe Mos Craciun induce un stil de viata nesanatos, imaginea unui "grasun" sedentar, care fumeaza pipa nu face bine pt copii care i-ar incuraja sa faca si ei la fel, asa ca Nathan Grills ne propune un Mos "Zvelt" care imparte morcovi copiilor impreuna cu renul sau favorit Rudolf si care alearga pe "banda", mda deci se apropie 2012 lumea a luat-o razna!

Incep sa sper!

2009-12-17T21:35:00.003+02:00

Da! ati auzit bine, incep sa sper, da cum de s-a intamplat nu stiu cert este ca ma gandesc la acel lucru, parca m atins pe obraz si dupa a fugit, a fugit brusc nu stiu, poate am visat, dar nu era reala, si am vorbit cu ea......poate ca i-a picat netul....parca simt ceva in stomac, sper eu ca nu sunt fluturasi, as fi poate prea socat.....poate ca imi trece, nush sa fie de la frig?:) nu cred!

Brad de Cartea Recordurilor!

2009-12-15T20:27:00.005+02:00

Un englez ne invata cum sa instalezi in casa un ditamai "bradutul" de 16 m, pare mult mai usor decat va imaginati, dar si costa, in nici un caz sa nu va ganditi sa il instalati daca stati la bloc.
Greig Hiwe a indragit atat de mult acest "bradoi" incat pana nu l-a cumparat nu s-a lasat si a reusit chiar sa il monteze cu putina indemanare, acesta pare sa iasa pe acoperis dar nu e asa, britanicul a taiat bradul in mai multe parti incat fiecare particica din pom se afla la cate un nivel al casei sale, iar varful l-a montat pe acoperis lasand impresia ca traverseaza intreaga casa.
P.S: masinuta sa pare desprinsa din episoadele comice cu Mr.Bean

Se intampla si pe la case mai mari!

2009-12-13T18:08:00.007+02:00

Pe teritoriul USA se pare ca problema cainilor vagabonzi este mai grava ca pe teritoriul mioritic, mai exact in Alabama, la ei se plimba nestingheriti pitbulli pe strada, la noi inca nu s-a ajuns asa dar imaginile astea spun totul, ce se intampla cand 2 asemenea exemplare flamande ataca un ditamai taurasul:)

"Rahat" de alegeri!

2009-12-12T20:42:00.004+02:00

Chiar nu vroiam sa scriu nimic legat de politica si de "rahatul" asta de alegeri pentru ce sa mai ma duc la vot, mai bine nu o fac, pentru ca observ ca viitorul meu este decis de cei 99% cu vile si "mertane" din asa zisa diaspora, daca asta e "armata" lui Base, e clar de ce nu o sa o ducem niciodata bine, vorba lui Badea, l-ai votat pe Traienel, poi vino vere aici in tara daca iti place "marinarul" si lasa capsuna sau furatul de prin alte parti. Unde esti tu Tepes, Doamne? Ca punand mana pe ei, Sa-i impartzi in doua cete, de nebuni si de misei, si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni, sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni, pam pam, Eminescu asta bun profet a fost, ce, Brucan a fost mic copil pe langa el. Ne meritam soarta, sa traiti bine "comunistilor"

Lucruri uitate in "sertarul" cu durere

2009-12-12T20:13:00.006+02:00

Nu stiu de ce mai vorbesc cand nu mai sunt in stare sa ma tin de cuvant, mi-e din ce in ce mai greu sa mai tin aici totul parca imi scapa de sub control amintirile si nimic nu mai e l fel, se apropie sfarsitul de an, ar trebui sa ma bucur sau nu? nici una nici alta, si acum imi pun aceeasi dorinta de Craciun, si o sa ma rog la Dumnezeu sa nu ma ocoleasca, dar simt ca o fac degeaba, sunt confuz total, m-a apucat o melancolie crunta, nu m-ai ma lovit de mult, am reusit sa cobor la realitate pt ceva vreme nu o mai facusem de mult, iata ca am reusit, simt ca nici sfaristul acestui an nu va fi diferit si s-ar putea nici anul care sta sa inceapa, inca caut ceea ce nu gasesc deloc, inca alerg dupa iluzii si miraje, inca mai ma hranesc cu sperante, speranta ca intr-o zi totul va fi bine!
Am citit dintr-o agenda de a mea din 2005, aveam acolo consemnat niste lucruri care la aceea data imi doream sa scap si traiam cu speranta de mai bine, iata ca in curand vine 2010 si acelasi lucru observ ca se intampla, aceiasi oameni care iti spun "o sa fie bine ai rabdare" iata ca se implinesc 5 ani de rabdari, sperante, bucurii si tristeti, nici macar nu stiu unde ma aflu pe drum, ma indrept spre adevar si iubire sau ma indrept spre pierzanie si durere....viitorul va spune totul!

"Arogante"

2009-12-03T14:52:00.003+02:00

Nici eu nu am o parere foarte buna despre Mircea Badea, dar nu cred ca as fi intervenit asa, oricum spumos dialogul

Sunt curios daca se vor intalni cei 2, ar fi interesant!

Updade

2009-11-23T23:52:00.005+02:00

Nu am uitat nimic din promisiunile mele legate de anumite articole din blogul meu, normal ca nu am uitat sa istorisesc episoade din culisele castigarii CCE de Steaua in 1986, stiu ca sunteti putini dar buni care ma cititi, dar pregatesc niste surprize in curand, voi avea niste stiri si video aproape din orice domeniu interesat de public si nu numai, dar mai multe o sa vedeti voi, mi-am reluat in mod oficial lucrul la blogul meu, o sa am aparitii scrise si in Gazeta Romana asa ca va recomand sa cititi.

Hal de tara in care traim!

2009-11-23T15:23:00.004+02:00

Ce mai poate fi spus, cand vezi asemenea cazuri, e si de ras e si de plans, dar ne meritam soarta, nu degeaba se bat 2 ratati in barajul pt presedintie pe ultimele oscioare neroase ale acestei tari.

Cam bate vantul pe aici!

2009-11-22T21:14:00.006+02:00

Da, asa e nu am mai trecut pe aici, de mult si aveti tot dreptul s ma criticati, intr-adevar nu a fost perioada cea mai roz din viata mea, dar chiar nu cred ca merita consemnat nimic, revin aici sa vad ce mai e, daca sunteti bine, cuvintele imi aluneca ciudat de usor, vad ca e cam praf, trebuie sa fac un pic de ordine pe aici, s-au intamplat atatea, nici nu am vreun raspuns concret sa va dau: de ce nu am mai trecut pe aici?, nici constiinta mea nu stie de ce, dar nah puteti sa ma acuzati de lipsa de interes, dar stiu ca nu o sa ma intelegeti nici unu, asa ca nu mai conteaza, mi-am facu datoria de bun "cetatean" si am votat "schimbarea", sa vedem, cred ca de maine o sa zboare cu porci roz pe cer si la mine o sa se uite toate femeile din lume. Deci sanse nule!

Manual de esecuri amoroase sau "amnezia" dupa sarut!

2009-08-24T21:02:00.009+03:00

Nu e nimic fratilor de ras, poi chiar ma batea gandul sa scriu despre asa ceva, in primul rand nu stiu daca a mai avut cineva ideea asta stralucita si daca a mai avut-o cu siguranta ca a scris din propria experienta care intamplator sau nu, era mai mult decat pozitiva. Cu siguranta ca nimeni nu are atata experienta negativa ca persoana ce scrie acest blog, la mine intodeauna Cupidon a facut experimente, probabil ca m-a ales drept "cobaiul" sau preferat, ce onoare moncher! Inainte ca voi sa incepeti cu "replicile incurajatoare" despre care am stras atatea, incat cu siguranta ca merita si ele trecute pe foaie, dar asta cu alta ocazie, merita sa fie cunoscute de lume, pentru ca e normal ca cineva sa dea din "experienta " lui in aceste replici si altora care se simt ca mine "experimentele lui Cupidon" sau de ce nu Eros daca preferati mitologia greaca!
Vorbind strict despre un post de al meu putin mai vechi despre categoriile de femei ce au aparut in calea mea, iata ca "natura" acestor "fiinte cu inima ca un hotel" s-a mai imbogatit cu inca o categorie, demonstrand nu numai mie ca "Teoria relativitatii by Scufelu' contine si paradoxuri nu numai lucruri concrete. Iata ca natura acestor fiinte imposibil de inteles este extrem de complex, si ca niciodata nu poti sti ce au de gand sa faca. In manualul nereusitelor in dragoste as baga acele femei, care se dau niste exemple in viata sociala si care critica, atitutdinea majoritatii celorlalte "conationale" spunandu-ti si amagindu-te o buna bucata din timp, ca ele sunt intr-adevar acele fiinte, care se afla la ani lumina de mine ( de parca nu au fost mereu asa!) si care culmea au tupeul sa iti dea intalnire foarte ok, sa te sarute chiar, dar dupa acel sarut, ele sunt lovite brusc de o boala numita "amnezie" care dupa numai o zi iti spulbera orice speranta de reusita in idila care tocmai parea ca se formeaza. Daca ele nu ar fi disparut complet din viata ta ar fi intrat foarte usor la categoria "escrocheriilor sentimentale" dar ele nu dispar complet, aici e paradoxul sunt lovite de aceasta amnezie: "Cine eu? nu suntem impreuna, ce daca ne-am sarutat, nu nu!" aha, deci ele sunt partial lovite de boala asta.
Cred ca sunt totusi cazuri izolate, experimente care intra in categoria manualului la "asa nu" sa nu fi asa credul, ca viata ti-o trage si nici nu ar avea vreun rost sa fie bagate in acea teorie a relativitatii de care vorbeam eu. Stiu acum aproape toate fetele si femeile care se vor simti lezate ma vor ataca, ma vor acuza de misoginism, ce sa mai! cand pierzi mereu in dragoste, cand "cineva" acolo sus se joaca cu tine mereu, sau macar ai aceasta senzatie, ajungi din greseala si misogin, sa ma ierte adevaratele persoane ce merita tot respectul si stima din lume, acele persoane de sex opus care o sa ma vada intodeauna un "bun amic", care intodeauna imi vor adresa "replici de incurajare" care au un iubit de multi ani, care pur si simplu atunci cand le iesi in cale, te vad ca pe un "intrus" ce cred ca le deranjeaza fericirea milenara si care se vaita si ele la fel ca si tine ca plang dupa o dragoste aflata la ani lumina distanta, dar cand aud ca aceasta descarcare ar putea fi tentatia unei relatii, iti spun" esti un bun amic, mi-ar place sa te stiu asa mereu", e si asta ceva in viata asta, trebuiesc sa fie si oameni care sa aiba mereu un umar "uscat" si pe care nu il poate uda nimeni indiferent cat ar plange pe el, cu siguranta ca manualul nereusitelor in iubire este unul interesant, sper sa luati si voi aminte si sa nu patiti la fel!
Ce s-ar intampla daca toate acele femei s-ar intalni cu tipul asta?

Revin stelistii!

2009-08-21T18:07:00.004+03:00

In ciuda primenirii permanente a lotului, Steaua se adancea in acelasi traseu al mediocritatii. Nici in turul campionatului 1982-1983 nu a insemnat mai mult decat o curba oscilanta intre locul 3, ocupat dupa runda a 15-a, si pozitia a opta consemnata chiar la debut. Intrata, cu mai bine de un an in urma, pe mana antrenorului Constantin Cernaianu, cel care reusise sa castige campionatul cu Petrolul Ploiesti si Universitatea Craiova, Steaua n-a facut saltul asteptat. Asa ca, imediat dupa incheierea primei parti a campionatului, ministrul Olteanu si-a iesit din pepeni. "Tovarase Aurel, astia ne fac de ras, nu se mai poate, trebuie sa facem ceva". Avizat de rezultatele modeste ale echipei, care, ca de obicei, avea ca obiective Cupa si campionatul, comandantul clubului se astepta ca, din zi in zi, generalul sa izbucneasca. Chiar se mira ca explodase asa de tarziu. Se sfatuise si cu Ion Alecsandrescu si ajunsesera la concluzia ca langa Cernaianu sa fie adus Gheorghe Constantin. Propunerea a fost acceptata de sef.
"Profesorul" era o legenda vie a clubului. In cei 15 ani ca jucator la Steaua castigase 4 campionate si tot atatea Cupe. De trei ori la rand, intre 1960 si 1962, fusese golgeterul intrecerii interne, iar dupa incheierea activitatii se ocupase in doua randuri de pregatirea chipei. Mai intai in perioada '72-'74, iar apoi intre 1978 si 1981, ultimul mandat coincizand si cu cel din urma trofeu cucerit de militari, Cupa Romaniei, in vara lui 1979. Simtind ca la acea ora nu se putea mai mult si avand o oferta tentanta de la Politehnica Iasi, colonelul Gheorghe Constantin a cerut aprobarea clubului pentru a fi detasat in Copou, iar dupa un an in Divizia B cu trupa lui Romila si Simionas a reusit promovarea. Acum, el era din nou chemat la ordin in Ghencea.
"Constantine, trebuie sa vii inapoi!". Vocea ministrului imbracase in tonuri grele biroul de la "Orizont". "E nevoie de tine sa-l ajuti pe Cernaianu sa scoata echipa din impasul asta". Cand fusese chemat de Ion Aurel la discutie, Constantin banuise ca i se va propune postul, dar nici prin gand nu-i trecuse ca asta insemna sa devina secundul lui Cernaianu. "Tovarase general, nu pot sa accept. Ce sa fac eu langa el? Cernaianu e antrenor principal, are ideile lui, nu pot sa ma bag eu". "Nu poti, zici? Dar cand ai venit sa te rogi de noi sa te lasam la Iasi ai putut nu? Cand ai vrut tu, noi te-am inteles, iar acum zici ca nu poti?". Compromisul facut in urma cu doi ani de antrenor cantarea acum enorm. Practic, "Profesorul" nu mai putea sa joace tare. Si a acceptat.

Teoria Relativitiatii By Scufelu'

2009-08-15T22:45:00.008+03:00

Scuzati-mi intarzierea postarilor pe blog, dar am fost extrem de ocupat intr-o saptamana legat de un eveniment oarecare ce nu are legatura cu nici o informatie de pe blog si despre care nu o sa vorbesc, dar am de comunicat ceva ce poate va "revolutiona" cazurile "disperate" ca mine asa. Tot framantandu-ma zilele astea, am stors din creierasul meu, o teorie ce poate rezolva un mare paradox al vietii mele sentimentale si nu numai, care incearca sa raspunda la ghinioanele mele frecvente in materie de "Cupidon"! si care poate va schimba multe vieti, glumesc fireste, numai eu si Tibby doctor Honoris Causa in materie de "fiinte sensibile" stim ce inseamna lumea asta teribila a femeilor unde razbati doar daca esti frumos, destept dar mai ales money multi cash in buzunarele "toalelor harmani mancati-as".
Din punctul meu de vedere si nu numai, luand in considerare si experientele anterioare, am ajuns la concluzia ca pentru mine se gasesc 3 tipuri de femei pe aceasta lume, imediat o exemplificare:
1. Femeile "bune" de Dorobanti din toate punctele de vedere, dar care apar interesate de tine doar la vederea "haurului" de la gat, cefei de "porc afumat", eventual ceva mare si tare in pantaloni, ca deh fara sex, nu se inmulteste rasa "mami lor" de specimene si MAI ALES Ferrariul nou care trebuie afisat neaparat, ca donsoara" doar nu o sa mearga pe jos sa nu cumva sa isi rupa tocul cui pana la domiciliul sus-numitilor pentru a presta serviciul de imperechere ce se manifesta doar la vederea "muntilor de heuro". (in concluzie nu te poti apropia de ele fara "calitatile" de mai sus!).
2. Femeile "juma de norma" acestea doar pe jumatate isi recunosc "vocatia" de la primul numar, in rest se dau "fiinte de treaba" care stiu sa se poarte si sa te faca sa crezi ca te iubesc, asta doar in aparenta pana cand te declari dezamagit cand o sa isi arate adevarata fata, parasindu-te pentru "exemplarul valoros" de la prima varianta, dar asta dupa 4-5 luni de relatie stabila neaparat, ca nah trebuiesc fetele sa fie credibile intr-un fel!
3. Femeile "raritati" sunt asa de rare, in cat iti trebuiesc destule calitati fizice pentru a castiga inima acestora, si adeseori au un prieten de multi ani, acesta este tipul cel mai sensibil si cel mai bun tip de femeie, dar este extrem de rar, mai ceva ca un ac in carul de fan, odata impresionate, juri ca o sa cunosti adevarata dragoste, dar pana atunci ne batem in teorii, care nu m-a ajutat inca sa o gasesc pe acea fata sa fie si libera si dornica in a ma cunoaste.
Acuma astept pe expertul in materie de "fizica feminina" sa imi spuna daca teoria mea relativa insa, are macar o samanta de adevar, eu insa cred ca este revoltator de adevarata! asa de greu gasesti pe cineva potrivit in aceasta lume caineasca incat nu ti-ai fi dorit parca sa te nasti pe acaasta planeta. In final va invit sa ascultati celebra piesa al lui Margineanu, poate nu m-am facut bine inteles!

Vine o zi....

2009-08-09T00:07:00.005+03:00

Chiar nu mai vroiam sa mai scriu nimic asta seara doar sa lenevesc si sa ma odihnesc dupa un program destul de agitat de care evident ca nu are nici o importanta la ora asta, dar nu pot ramane nepasator cand vezi durere, cand vezi tristete, cand vezi ca viata e doar un drum spre o alta Cale necunoscuta noua oamenilor. Intr-un sport iubit de milioane de oameni din intreaga lume nu ar trebuie sa existe durere si tristete desi fotbalul face parte din bucuria multor persoane, iata ca cere si un "tribut" pentru bucuria noastra, "tribut" cerut de zeul fotbalului si platit de multe ori de oameni ce nu au nici o vina.
Astazi a mai plecat un om deosebit dintre noi, deja parca nu ne mai mira, lista neagra cu jucatori ce au parasit acest pamant prea devreme s-a inmultit alarmant de mult in ultimii ani, nu mai zic si in tara noastra cate tragedii au fost, Tabarcea, Neamtu, Vrabioru si Haldan sunt "cazurile cele mai cunoscute de la noi si care raman enigmatice chiar si dupa atatia ani de la moartea acestora: de ce?, cum? si cine? ar fi intrebarile fara raspuns pana in ziua de azi, e inexplicabil cum au putut sa moara niste oameni in floarea varstei de la niste "atacuri de cord" evident o dam in Teoria Conspiratiei, cineva stie adevarul, cineva care nu vrea sa il spuna!
Nu ne complicam cu intrebarile existentialiste pentru ca, astazi inca un jucator va "evolua" iin legiunea ingereasca a Domnului este vorba despre Daniel Jarque, fundasul central si capitan al formatiei mai putin celebre a Catalunyiei, Espanyol Barcelona, avea doar 26 de ani era un fotbalist 100 % catalan provenit din pepiniera clubului si care avea o experienta enorma in Primera Division evoluand in numai putin de 173 de partide in 7 ani de cariera si in care a reusit sa marcheze de 8 ori, el fiind convocat si in nationala de tineret a Spaniei de 21 de ori. Se pare ca Dumnezeu prefera capitanii de cele mai multe ori pentru as face echipa in ceruri, Antonio Puerta acum 2 ani, fundasul de fier al Sevilliei va avea parte de o moarte crunta cazand secerat pe teren la un meci cu Getafe, tot in urma unui atac de cord, de data aceasta Jarque va ava parte de o moarte stupida dar extrem de trista care ne-ar trebui sa ne puna pe toti pe ganduri, cum poti face infarct in timp ce vorbesti la telefon cu iubita ta....sa nu apuci sa spui macar un cuvant de adio tuturor celor dragi, sa nu mai faci nimic sa te stingi, dupa ce ai adus atatea satisfactii si dupa ce atatia fani te iubesc, e trist, incredibil de trist, sa pastram un moment de reculegere si o sa va arat un colaj cu cei mai celebri fotbalisti care s-au dus prea devreme, lumea transforamandu-i in legende! Dumnezeu sa-i odihneasca

Deturnarea!

2009-08-08T17:52:00.002+03:00

Semnatura lui Hagi nu avea insa nici o valoare. Era minor, iar pentru un nou contract era necesara aprobarea parintilor. Vestea ca Steaua i-a obtinut semnatura l-a enervat la culme pe Nicusor Ceausescu. Fiul cel mic al sefului statului pastorea Sportul Studentesc, al carui presedinte onorific era, si pusese de mult ochii pe Gica. Il dorea cu orice pret. Asa ca, la o luna dupa demersul Stelei, vicepresedintele clubului din Regie, Eugen Banciu, alerga spre Constanta pentru a convinge familia Hagi ca alegerea mezinului nu fusese inspirata.
"Tovarasa Chirata, Gica a facut o mare greseala. El oricum n-o sa faca armata la smotru, ca e fotbalist de echipa nationala. Steaua nu-l poate baga la facultate pentru ca nu dispune de o asemenea facilitate. Daca semnati pentru ca fiul dumneavoastra sa se transfere la Sportul Studentesc, noi ii garantam admiterea. Va dati seama ce inseamna asta pentru el?". Pledoaria lui Banciu se mula perfect pe inima de mama a Chiratei. Oficialul din Regie nu mai avu nevoie de alte argumente. Pe loc, ea si Gica au asternut pe hartie doua documente, pe care, peste ani, Grigore Cartianu le-a redat integral in cartea "Hagi":
"Declaratie
Subsemnata Hagi Chirata, mama sportivului Hagi Gheorghe, declar prin prezenta ca nu sunt de acord ca fiul meu sa fie incorporat inainte de termen si implicit de a activa la clubul Steaua din Bucuresti. Doresc in acelasi timp ca fiul meu sa urmeze Institutul de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti, activand ca sportiv in carul clubului de fotbal Sportul Studentesc. In acest fel va avea posibilitatea sa practice fotbalul de performanta alaturi de activitatea profesionala ca student
16-12-1982
"Declaratie
Subsemnatul Hagi Gheorghe, legitimat in prezent la FC Constanta, component al lotului national de juniori al R.S.R., declar prin prezenta ca doresc sa activez la clubul de fotbal Sportul Studentesc, incepand din anul competitional 1983-'84, deoarece doresc sa devin student la Institutul de Educatie Fizica si Sport din Bucuresti. Mentionez ca in luna noiembrie 1982 am semnat un acord privind incorporarea mea inainte de termen, pentru clubul Steaua, dar la care renunt, avand in vedere intentia mea de a urma cursurile universitare in Bucuresti, dorinta exprimata si de parintii mei. Intrucat la semnarea actului respectiv eu eram minor, nu am avut asentimentul parintilor, pe care nu-l am nici in prezent, ma determina sa-mi retrag acordul dat clubului Steaua.
16-12-1982
Hagi Gheorghe

Without you!

2009-08-07T00:55:00.003+03:00

Este piesa care as asculta-o non-stop, care ar putea sa impresioneze si inima celui mai mare asasin din lume Adolf Hitler, Mariah Carey, va intra in sufletele tuturor prin interpretarea acestei piese si va reusi chiar sa intre in Guinesss Book, fiind vocea care poate sa atinga tonalitatea cea mai inalta din lume.
"Without You" a fost înregistrată prima dată de Badfingers, în 1970, fără un succes notabil. Piesa a fost preluată de Harry Nilson un an mai târziu şi a urcat pe primele locuri în topurile din SUA şi Marea Britanie. Versiunea interpretată de Mariah Carey, în 1994, a fost lansată la o săptămână după ce Nilson a decedat în urma unui atac de cord. Oldies but goldies!

Dragostea asta, vechea "meteahna"

2009-08-07T00:41:00.003+03:00

Va recomand sa ascultati un colaj minunat, nu stiu daca calitatea video este una extraordinara, dar melodiile prezentate in colaj sunt considerate absolut niste capodopere in istoria muzicii, inca odata vedem superioritatea si minunatia sentimentului de care nu cu toti avem parte: Dragostea!

12 MELODII DE DRAGOSTE SUPERBE...
Vezi mai multe video din Muzica

Primul transfer al lui Hagi

2009-08-04T18:11:00.006+03:00

A doua zi, insotit de colonelul Vasile Popescu, care facea parte din biroul sectiei, "Sfinxul" era la Snagov, la baza de pregatire a "Luceafarului". "Costica, ai vazut ce ne-a facut Hagi?", l-a intrebat direct Alecsandrescu. "Eu ti-am spus, dar n-ai vrut sa ma crezi". "Lasa asta, l-ai convins sa vina la noi?". "Mai, omule, e cam indoit. Ii e teama ca nu va fi titular. Cred insa ca o sa-l faca sa zica da. Ii e frica de armata si i-am explicat ca decat s-o faca pe campul de instructie cu ranita in spate, mai bine pe terenul de fotbal cu mingea la picior".
Toma nu vorbise prostii. Afland ca Marcel Pigulea, colegul lui, tragea de Gica sa-l duca la Sportul, a amplificat presiunile si in cele din urma a reusit. Peste numai o saptamana, adus valvartej de "nea Costica", Hagi dadea ochii cu comandantul clubului Ion Aurel. In sala de consiliu din Plevnei, fara prea multe parlamentari, generalul Gomoiu, devenit presedintele CNEFS, ii citea jucatorului ordinul semnat de ministrul Olteanu prin care era facut plutonier major. Nu pe loc, ci abia din vara lui 1983, cand Gica isi ispravea liceul si urma sa fie cooptat in lotul Stelei. "Mai, baiatule, daca esti hotarat, semneaza acuma si in iulie te prezinti la pregatirile echipei!", i-a spus Ion Aurel. Gica oscila. De mic, visul lui era sa joace la Steaua. Tinea cu Steaua inca de pe vremea cand, vrajit de fentele lui Iordanescu si pasele lui Dumitru, isi scria numarul 10 pe trening, iar sub el desena cu creta colorata emblema militarilor. Acum putea sa ajunga acolo unde visa. Numai ca in cap ii rasuna parca mai tare indemnul ferm al lui nea Iancu: "Gica, tu trebuie sa faci o facultate, sa te realizezi ca om, ca sa nu ne fie rusine cu tine cand vei fi mare. Viata e grea, tata". Mirajul Stelei era imens, asa ca Gica puse mana pe pix si iscali.

Inca un tur cenusiu!

2009-08-04T17:37:00.006+03:00

Ca de obicei, Steaua a inceput campionatul promitator. Debutul a insemnat un 1-1 pe terenul proaspetei promovate Politehnica Iasi. La Bucuresti, in etapa a doua, a venit si prima victorie, 2-1 cu Chimia Ramnicu Valcea, in care statistica retine primul gol al lui Iovan, autorul unui sut teleghidat de la 30 de metri. In ciuda punctelor acumulate, jocul insa nu se lega, In Valea Jiului, dupa ce Stefan Popa deschisese scorul, militarii aveau sa cedeze pana la final cu 2-1. Era primul semnal ca nici in acest campionat "ros-albastrii" nu vor face saltul asteptat. Chiar daca au invins Bacaul cu 2-1 si s-au intors de la Targoviste cu o remiza, 1-1, obtinuta in extremis, gratie unui penalty transformat de Majearu, nimeni nu indraznea sa parieze pe o revenire. Cu atat mai mult cu cat, dupa intreruperea campionatului pentru meciul "nationalei" cu Suedia, din preliminariile Euro '84, cosmarul stelistilor, Sportul Studentesc, avea sa le mai traga o bataie, 2-1 in Regie.
In tot acest timp, cat Steaua agoniza prin campionat, echipele romanesti incepusera asaltul Europei. Planul lui Ion Coman dadea cele dintai roade, iar prima beneficiara a fost Universitatea Craiova. Cu o trupa inchegata si valoroasa, "Stiinta" a avut puterea sa treaca in chiar primul tur al Cupei UEFA de Fiorentina celebrilor Passarella, Bertoni, Graziani si Antognoni si sa se califice mai departe, imitati fiind de dinamovisti si de hunedoreni. Pentru olteni incepea o poveste frumoasa, curmata nedrept parca tocmai atunci cand accesul in finala parea mai posibil ca oricand.
Pentru stelisti insa, chinuiala prin campionat continua. Suporterii au reactionat primii, de vreme ce, daca la primele meciuri in Ghencea veneau 20.000 de spectatori, la meciul cu ASA Targu Mures, castigat cu 1-0, au fost prezenti doar vreo 8.000. Trei meciuri consecutive fara infrangere, 1-0 la Timisoara, 1-1 in derbyul cu Dinamo si 2-0 cu FC Olt, au urcat Steaua pe locul 4, la un singur punct de podium, si au creat iarasi iluzia gloriei regasite. A fost de ajuns insa un soc puternic, 1-4 la Oradea, cu FC Bihor, pentru ca fanii sa fie rapid coborati cu picioarele pe pamant. Ultimul gol al masacrului urmarit din tribuna si de Emerich Ienei a purtat semnatura unui tanar des convocat pe la loturile de tineret: Marcel Puscas. Pentru Ion Alecsandrescu lucrurile incepeau sa se clarifice. Portarul Nitu, care gresise din nou la primele doua goluri, nu putea sa se ridice la valoarea lui Iordache. Anghelini si Sames incepusera sa fie depasiti cu multa usurinta, iar prezenta lor in echipa bloca ascensiunea lui Iovan si Belodedici, primul fiind folosit mijlocas la inchidere. Majearu avea calitati de creator, nicidecum de finalizator, iar "piticul" Barbu, talentat, dar fricos, nu putea juca decat pe "Ghencea". Singurul castig al echipei parea sa fie Campeanu, cel care, cu 3 goluri marcate in urmatorul meci, castigase cu 5-1 acasa in fata Petrolului, isi confirma cartea de vizita pe care scria "tunar". Pana la finalul turului, in care infrangerea cu Universitatea Craiova de pe teren propriu a aruncat echipa militara pe locul 6, avea sa se mai intample doar un fapt care sa miste chipul brazdat in stanca al "Sfinxului". Era etapa a 14-a, cand la Bucuresti venise "lanterna" FC Constanta. Steaua conducea cu 2-1 si mai erau doar doua minute. Iordache revenise intre buturi. Cine mai putea impiedica victoria? Raspunsul a venit sub forma unui sut ireal de la peste 30 de metri din stangul unui pustan despre care lumea incepuse sa vorbeasca. "Mai, si mi-a spus Costica Toma de mult de baiatul asta", si-a soptit in barba Alecsandrescu. "Trebuie neaparat sa-l luam!".

Despartirea de Puiu!

2009-07-31T00:12:00.006+03:00

Belodedici n-a jucat nici un minut in turul campionatului '82-83. El a fost luat insa de Cernaianu in stagiul de pregatire de la Bistrita a primit botezul "amicalelor", dar la inceputul campionatului a fost trimis la echipa de tineret. Lotul Stelei suferise din nou mari modificari. De aceasta data, ele aduceau cu o curatenie generala. S-a renuntat la "meteoriti" si s-a cernut pana cand in sita au ramas numai 23 de fotbalisti. Cea mai importanta achizitie a fost clujeanul Campeanu 2. Lider al Universitatii, Tim se impusese ca un golgeter de rasa. Dupa ce in sezonul '79-'80, cu cele 24 de goluri marcate, castigase intrecerea tunarilor Diviziei A, ardeleanul a continuat sa marcheze constant. Alecsandrescu gandise corect. In sezonul abia incheiat, povara puncherului cazuse pe umerii lui Iordanescu, autorul a 20 din cele 41 de goluri ale Stelei. In urma sa venea Balint, cu doar 5 reusite, iar primul atacant veritabil prezent in top, Ralea, inscrisese de numai 3 ori, la fel ca fundasul Sames.
Vara lui 1982 a insemnat pentru suporterii stelisti despartirea de inca un mit. Dupa exact 20 de ani de cand intrase pe poarta clubului, Puiu Iordanescu primea permisiunea de a se transfera in strainatate. Plecarea lui in Grecia, la OFI Creta, reaccidentarea lui Adrian Ionescu, fluctuatiile de forma ale lui Barbu l-au determinat pe Alecsandrescu sa puna lupa pe atacanti. In afara lui Campeanu "Sfinxul" a mediat un schimb rarisim pentru acea vreme, cel intre Sertov si Dorel Zamfir, care au facut rocada intre Steaua si Dinamo. Era a doua oara intr-un timp extrem de scurt cand cele doua mari cluburi se pusesera de acord. O mai facusera in urma cu doua luni, cand Olteanu si Postelnicu, seful Securitatii si protectorul celor din soseaua Stefan cel Mare, au complotat pentru eliminarea din Cupa a Universitatii Craiova de catre divizionara C Minerul Certej, la "masa verde" , pe motiv ca oltenii il folosisera in stare de suspendare pe Cioroianu. In ciuda interventiei lui Ion Coman, pentru ca judecata sa fie corecta, decizia Comisiei de Disciplina fusese creionata in taina de sefii Armatei si Internelor, intr-un separeu de la "Haiducului". Postelnicu avea nevoie sa darame un obstacol din calea dinamovistilor, iar Olteanu i-a facilitat planul diabolic. Stelistul miza pe o apropiere pasnica de marele inamic, pe anestezierea simturilor prin ingaduinta, aprobandu-l cand acesta avea nevoie, iar Stelei nu-i era necesar. Peste putin timp insa, Olteanu avea sa regrete miscarea facuta, atata vreme cat Postelnicu a continuat sa sicaneze Steaua si sa incerce prin orice mijloace sa-i stopeze urcusul.
Lotul a suferit modificari si in celelalte compartimente. Sciatica prelungita a lui Iordache reclama cooptarea inca unui portar. Tot Costica Toma a fost cel care l-a recomandat pe Lovas, titularul postului la "Luceafarul". Jean Padureanu a mai incercat un experiment dupa reusita cu Balint si l-a impus pe Roman, un fundas lateral puternic. Tot in acest compartiment s-a mai produs o "racolare", cea a pitesteanului Eduard, care, treptat, avea sa-i ia loc rudimentarului Fodor pe stanga. In linia de mijloc a revenit Stefan Popa, tanarul de 23 de ani care, pe perioada cat Steaua il imprumutase Rapidului, fusese convocat de Lucescu in lotul largit al primei reprezentative. Cu aceasa trupa pleca Cernaianu la un alt drum. Meciurile de verificare ii dadusera sperante ca va putea readuce echipa in fruntea clasamentului. Invinsese tot ce intalnise in cale. Castigase "Cupa Steaua", la care mai participasera Universitatea Craiova, FC Olt si Vorwarts Frankfurt/Oder, o competitie in care atacantul ala de la Scornicesti, Piturca, marcase iar.

Tata hotaraste

2009-07-28T00:15:00.003+03:00

"Pustiule, vrei sa joci la Steaua?". Belo nici nu apuca bine sa se aseze, ca Alecsandrescu intrase deja in subiect. "Pai, eu vreau, cum sa nu vreau, dar tata..." Batranul nu dorea ca baiatul lui sa ramana in Capitala. Il vedea jucand in Banat, ca sa fie mai aproape de casa. Ca sa vina sa-l vada mai des. Nu il speria tumultul vietii din Bucuresti, pentru ca stia ca feciorul sau era mai cuminte ca o fata, ci dorea sa-i fie alaturi. Fara acceptul tatalui, Miodrag, care era inca minor, nu putea hotari. "Bine, dar tu sigur vrei?", continua Alecsandrescu, iar cand pustiul ii mai spuse o data, fara sa ezite, ca da, nea Ion ii asternu o hartie in fata si-l puse sa semneze.
Peste numai cateva zile, "Sfinxul" se afla deja in masina, alaturi de colonelul Popescu si de nea Vasile, soferul, cu destinatia Socol. Petru Belodedici parea la inceput de neinduplecat. Dupa discursul colonelului, punctat cu interventiile la obiect ale lui nea Ion, batranul se mai inmuie. "Domnule, Armata e o institutie serioasa. Baiatul dumitale a facut scoala profesionala la Electroaparataj. Noi il vom ajuta sa termine si liceul, la seral, va primi grad de sublocotenent la inceput, va locui intr-o camera in cantonamentul de la club, va avea masa asigurata si salariu. In plus, nu va mai face armata in tunica, ci in echipament sportiv. O sa vedeti ca va ajunge mare". Dupa o ora de discutie, Petru Belodedici semna toate hartiile pe care le avea in fata, iar din primavara lui 1982 baiatul lui era legitimat la Steaua. Acolo unde avea sa intalneasca toti idolii lui din copilarie: Iordanescu, Iordache, Stoica, Florin Marin, "La primul antrenament, la care erau peste 30 de jucatori, ma fura peisajul. In loc sa ma concenctrez sa pasez cum trebuie, eu ma holbam la starurile de atunci ale echipei", isi aminteste azi Belo. Peste cativa ani, locul lor avea sa fie luat de un pusti inalt si subtirel, care, intovarasit de minge, copiase parca in locul lui unduirile mladioase ale Dunarii in drumul ei spre Cazane.

Legat de Halagian

2009-07-24T00:30:00.005+03:00

Cu mult inainte sa ajunga la Luceafarul, Belodedici captase privirile multora. Debutase la Minerul Moldova Noua, in Divizia B, cand mai avea inca doi ani de juniorat. Dupa un meci cu UTA, pe teren propriu, arbitrul l-a cautat in vestiar si i-a strecurat un biletel. Pe el erau trecute doua nume, Florin Halagian si Leonte Ianovschi, si telefonul clubului FC Arges. Belo a bagat depesa in buzunarul de la trening si a plecat acasa mandru ca un club de faima celui din Pitesti l-a cautat. Stia insa ca tatal lui, Petru, nu-si dorea ca baiatul se plece vreodata departe de casa. La Resita, la Timisoara sau, de ce nu?, vreodata, in Iugoslavia, la Steaua Rosie, la Partizan, echipele pe care batranul Belodedici le simpatiza mult mai mult decat pe orice alta formatie romaneasca. Spera in prima faza ca baiatul lui sa mearga la Resita, dar ii ajunsese o vorba la ureche. Cica antrenorul FCM-ului, Ioan Reinhard, il vazuse la un meci, dar nu-l placuse. Nea Petru se simtise chiar jignit cand auzise ca "Neamtul" spusese de flacaul lui ca e "inalt ca un cocostarc si nu va ajunge niciodata fotbalist". Asa ca intr-o buna zi se hotari si telefona la numarul de pe biletel.
Peste doua zile, Belo era deja in Trivale. Fusese intampinat de Halagian si de Ianovschi, care-l bagara imediat in programul echipei. La numai 16 ani, Belo se antrena cot la cot cu Dobrin, cu Radu 2, cu Mihai Zamfir, cu Cristian si cu alti mari fotbalisti pe care Belo ii vazuse la televizor. N-a stat insa la Pitesti decat vreo doua luni, pentru ca Armeanul a plecat in aceea vara, impreuna cu Ianovschi, la FC Olt si a tinut mortis sa-si ia prada. Asa a ajuns "Caprioara" sa alerge printre baligile de la Negreni, tapsanul unde se pregatea formatia de tineret a Scornicestiului. Cum Halagian nu-l putea baga inca in prima echipa si cum, dupa trialul de la Turnu Severin, numele lui era deja in catalogul lui Costica Toma, Belodedici, avea sa fie transferat la Luceafarul.

Caprioara!

2009-07-21T00:42:00.005+03:00

Dupa o zi intreaga in care condusese doua antrenamente si alergase la Inspectoratul Scolar pentru a rezolva cateva situatii ale elevilor care se pregateau la "Luceafarul", Costica Toma era istovit. Nu vedea in fata decat patul, mai cu seama ca a doua zi trebuia s-o ia de la capat. Ar fi vrut sa-si arunce hainele in cuier, sa faca un dus si sa plece mai repede pe taramul viselor, dar de mult timp ceva il rodea. Trebuia neaparat sa ia legatura cu prietenul lui, Alecsandrescu. Timpul presa.
"Ioane, nu te tin mult, ca sunt frant, s-a auzit vocea lui Toma in aparat. Stii ca ti-am zis eu acum vreo luna ca am un pusti bun pe care nu trebuie sa-l scapi". Alecsandrescu avea mare incredere in ochiul fostului sau coleg din marea trupa a CCA. Nu se inselase nici cand il recomandase pe Iovan si Balint. Asa ca lua un pix si incepu sa noteze. "Cum zici ca-l cheama?". "Fi atent, ca nu-i usor! Be-lo-de-dici. Miodrag Belodedici". "Costele, tu glumesti? Ce nume-i asta?". "E sarb omule, de pe la Moldova Noua" "A, pustiul ala de joaca libero la tine, nu? Da, da, da, bun baiat". "Vino neaparat maine sa-l vezi. Avem un meci amical. Dar sa nu-ti faci alt program, ca daca-l pierzi pe asta faci o mare greseala. Dinamo si Craiova se intereseaza de el".
A doua zi, pe la 11, Alecsandrescu nu-si facuse inca aapritia la terenul din complexul "23 august", iar Toma statea ca pe ace. nu mai putea sa-l astepte, asa ca dadu drumul la joc. "Sfinxul" insa venise. Isi pusese in cap sa nu se arate, ca sa vada el daca, intr-adevar, liberoul sare in ochi. S-a asezat in spatele gardului, ascuns dupa un boschet inalt, si-a aprins tigara si a privit. Ce vedea era de-a dreptul incantator. Omul lui Costica era stapanul apararii sale. Mereu cu capul sus si cu pieptul in fata, pustiul de aproape 1,85 m parea ca joaca libero de cand lumea. Si dadea impresia ca nu facea nici un efort cand deposeda, cand alerga, cand pasa. Era ca o caprioara. "Cand va capata mai multa forta si dupa un sezon, doua de experienta in campionat pe asta nu-l mai scoate nimeni din echipa nationala". si-a spus atunci Alecsandrescu. dupa care a strivit mucul tigarii sub talpa si a plecat agale, spre bancile de rezerva.
"Acu' degeaba mai vii, ca s-a terminat meciul", l-a luat tare Toma, suparat ca nea Ion nu ajunsese la timp. "Stai linitit, prietene, am vazut tot meciul! Ai ochi, nu gluma. Dar, apropo, de unde l-ai pescuit si pe asta?". " Chiar ca l-am pus pescuit Ioane. Stii ca undita si minciogul sunt pasiunile mele. Cu gandul asta am si facut trialul ala de la Turnu Severin. Imi rezolvam si selectia si mai aruncam si eu batul in apa dupa vreun crapcean. Acolo l-am vazut pe pusti si l-am luat la Luceafarul". "Al cui e?", intreba repezit Alecsandrescu. "Asta-i poveste complicata, dar o rezolvi tu, ca la asta nu te intrece nimeni".